Scutul antirachetă între Deveselu şi Washington
May 7th, 2011 by admin
Am participat zilele acestea la o emisiune la Realitatea TV moderată de Mirela Vaşadi. Am fost alături de analistul Cătălin Teodorescu. Subiecte de actualitatea: instalarea scutului antirachetă în Romania şi prinderea şi omorârea primului terorist la lumii, „şeicul terorii” Osama bin-Laden. A doua zi după emisiune Cătălin Teodorescu a scris pe blogul său de pe platforma Voxpublica un material care ni-a plăcut teribil. De ce? Pentru că încerca să explice de ce totul ce se întâmplă în Romania capătă o altă dimensiune faţă de cea adevărată. Drept pentru care la rândul meu mai teoretic am să încerc să explic pe înţelesul tuturor ce înseamnă „Scutul antirachetă la români”
E un scut american sau un scut NATO?
Face parte din sistemul de apărare european, stabilit a fi realizat prin declaraţia summit-ului de la Lisabona (2010). În clipa de faţă este un sistem american de apărare antirachetă desfăşurat conform art. 5 din Tratatul de la Washington al Alianţei NATO, referitor la apărarea colectivă.
Cine a stabilit şi cum participarea Românie la programul scutului antirachetă?
Pe 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei făcute de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa.
Au avut loc şase runde de negociere pe tema cadrului juridic bilateral care va reglementa participarea României la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA): 17 iunie 2010 (începutul oficial al negocierilor), 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011 şi 6 aprilie 2011.Negocierile s-au purtat de o echipă multidisciplinară formată din experţi de la MAE, MApN şi alte instituţii din sistemul naţional de securitate. S-au discutat aspectele care ţin de locaţie, modul de gestionare a facilităţilor, regimul juridic al locaţiei şi personalului etc.
Acordul bilateral ce va rezulta din negocierile cu SUA va fi supus ratificării în Parlamentul României, conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele.
De ce a fost aleasă Romania?
Studii în materie au indicat faptul că zona geografică din care facem parte – sud-estul european este vulnerabilă la ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acest context, România este – din punct de vedere strategic – în cea mai bună poziţie pentru a găzdui interceptorii tereştri. Varianta precedenta prezentată de administraţia Bush nu acoperea teritoriul României decât în partea de nord. Avea în compunere interceptori de altă clasă plasaţi în Polonia. Radarul central pentru depistarea rachetelor inamice era plasat în Cehia.
Care este avantajul unei abordări adaptive a programului de instalare a scutului antirachetă?
- Creşte capacitatea de a apăra Europa, în condiţiile în care ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. Comunitatea internaţională şi în primul rând Statele Unite sunt neliniştite de ameninţarea care vine dinspre Iran. Teheranul are un program nuclear care nu respectă cerinţele comunităţii internaţionale. Iranul spune că e un program civil, dar Occidentul se teme că este un program militar. Acum nu este vorba însă numai despre Iran. Potrivit secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, “aproximativ 30 de ţări deţin sau sunt pe cale să deţină rachete balistice, unele dintre ele fiind capabile să atingă Europa“;
- Poate încorpora rapid noi tehnologii militare pentru rachete,pe măsură ce avansul tehnologic le face accesibile;
- Sistemul devine operaţional mai repede decât varianta anterioară: practic, concretizarea noii opţiuni de sistem de apărare antirachetă se va realiza cu şase sau şapte ani mai devreme decât potrivit planului precedent;
- Acoperă integral teritoriul României (şi, în final, al tuturor statelor aliate); varianta administraţiei anterioare nu asigura protecţie anti-rachetă decât pentru o porţiune redusă de teritoriu, în nord-vestul României.
Care sunt fazele implementării?
Etapa I (în desfăşurare):
Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.Vor fi utilizate 38 de nave din clasa Ticonderoga dotate cu sistemul de comandă şi control Aegis.
Etapa II (orizont de timp 2015):
Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est. Proiectul prevede ca interceptorii să fie amplasaţi în România, în timp ce locaţia bazei radar urmează a fi stabilită.
Etapa III (orizont de timp 2018):
Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.
Etapa IV (orizont de timp 2020):
Extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.
Ce va conţine sistemul din România?
Rachetele care stau în România au un scop strict defensiv, ele nu pot fi folosite ca să atace vreun alt obiectiv, în afara celui pentru care au fost programate. În cazul unui atac cu rachetă, vor pleca în interceptarea acestor rachete, în urma informaţiilor oferite de un sistem complex de sateliţi şi radare de mare putere. Nu sunt deci rachete de atac, ci de apărare. Balistic e calculat în aşa fel încât interceptarea se face în spaţiu, nu în atmosferă şi de asemenea nu deasupra României. Vor fi 24 de rachete Standard Missile 3 Block 1B dispuse câte 8 în trei baterii. Rachetele amplasate în România nu vor conţine încărcături periculoase (chimică, nucleară sau biologică). Ele vor distruge eventualele rachete inamice numai prin forţa impactului.
Care este procentul de protecţie?
80%
Împotriva cui este îndreptat sistemul antirachetă la care România este parte?
Sistemul antirachetă este un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El apără împotriva oricărui atac, din partea oricui, cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune sau, în faza finală, intercontinentale.
A fost sau nu consultată Rusia cu privire la participarea României în proiect?
Da. Au fost anunţaţi de partenerii americani, în perioada ulterioară anunţului preşedintelui american din septembrie 2009. SUA a avut consultări detaliate cu Rusia referitor la planurile privind apărarea antirachetă. Acestea au avut loc în mai multe runde. Partea americană poate să pună la dispoziţie detalii suplimentare.
Amplasarea rachete SM 3 va afecta echilibrul strategic în regiune?
Nu. Este vorba despre un sistem cu caracter strict defensiv, care nu poate afecta echilibrul strategic. În plus, locaţia unde acestea vor fi amplasate ( Deveselu) sunt de dimensiuni reduse (120 ha) şi nu au potenţialul să modifice echilibrul strategic în Europa.
Vor exista beneficii economice pentru România?
Nu. Obiectivul principal al acestui sistem este de a consolida securitatea colectivă a NATO şi a României. Oportunităţile economice sunt date de cadrul de dezvoltare al ţării respective. Desigur, o ţară care prezintă un nivel crescut de securitate are şi oportunităţi sporite de dezvoltare economică.
Ce costuri înseamnă pentru România?
Costurile (patru sute de milioane de dolari, potrivit unui oficial american) vor fi suportate de Statele Unite, însemnând fabricarea rachetelor (numai una costă 9,5 milioane de dolari), transportul lor, securitatea interceptoarelor şi aşa mai departe. Vor exista costuri şi pentru România, legate de securizarea bazei de la Deveselu, de asigurarea unor drumuri de acces şi alte chestiuni de genul acesta.
Reacţia Rusiei?
Reacţie în retorica Războiului Rece. În trecut, Rusia s-a opus de mai multe ori proiectelor de scut antirachetă, care îi amintesc de epoca Reagan şi acel celebru “Război al stelelor” din anii ‘80 care a dus la destrămarea URSS. În principiu, Rusia nu are o opoziţie faţă de actualul scut antirachetă, mai ales în această fază. Retorica Dumei sau a militarilor ruşi nu este decât un paliativ pentru propria presă. Când proiectul complet se va apropia însă de sfârşit, Rusia ar putea să protesteze, pentru că spune că rachetele din scutul american ar putea fi folosite şi împotriva unor rachete intercontinentale ruseşti. Rusia a propus şi un scut comun antirachetă NATO-Rusia, chestiune cu care nici Statele Unite şi nici NATO nu sunt de acord. Ce s-ar putea face în schimb sunt două scuturi, unul NATO, celălalt rusesc, iar între ele să existe coordonare. E însă posibil ca opoziţia Rusiei să se mai facă auzită pe acest subiect din când în când, chiar dacă nici tehnic interceptorii din România nu pot fi eficace împotriva Rusiei. Să ne gândim că Rusia are 600 de rachete cu rază scurtă de acţiune care pot atinge ţinte din Europa, iar în România nu sunt amplasate decât 24 de interceptoare, care nu ar putea lovi decât cel mult 24 de rachete ruseşti. Toate celelalte ar fi deci de neatins.
PS: referitor la al doilea subiect, Osama bin-Laden, se fac o serie de speculaţii din dorinţa de a frapa prin informaţiile pe care, în mod spectaculos, unii ziarişti le-ar obţine din diferite surse. Ba că nu este mort ba că s-au folosit nu ştiu ce elicoptere speciale sau câte şi mai câte. Ce este cert Obama este mort iar cancelariile Occidentale cât şi cele din Est o ştiu foarte bine. Zborul cu elicopterele s-a făcut conform conceptului „nap-of-the-earth” (NOE) şi a trecut prin zonele în care sistemele radar erau eficace – „blind spot” Bineînţeles tehnologic acestea elicoptere aveau modificări faţă de cele clasice MH 60 si chira putem spune, fara dovezi, ca s-au folosit “elicoptere invizibile”. Cât priveşte numele de Geronimo îmi pare râu că nu am avut posibilitatea să-l comentez cu prilejul emisiunii. Pe scurt este vorba de numele uni celebru şef de trib apaş care a luptat împotriva coloniştilor ce se îndreptau spre Vest in SUA. Geronimo însemnă în traducere „cel cu gura căscată” Deci: „cel cu gura căscată a fost ucis în acţiune” in traducere neaoşe.
