Forumul strategic al Asiei – “Shangri-La”- Singapore 2011
Jun 3rd, 2011 by admin
Opinia publică ocupată cu scandalul Dominique Strauss–Kahn a neglijat în totalitate un moment important al relaţiilor internaţionale dintre Washington şi Beijing. După şapte ani de pauză nedorită ofiţeri de rang înalt chinezi şi americani s-au întâlnit la Pentagon efectuând apoi un tur al câtorva baze militare americane. Generalul Chen Bingde, şeful Statului Major General al Armatei Populare de Eliberare şi omologul său american, amiralul Michael Mullen, preşedintele a Joint Chiefs of Staff, s-au întâlnit într-un moment în care relaţiile militare dintre cele două puteri militare se găsesc la cel mai de jos nivel.
Relaţiile militare au fost practic suspendate din momentul în care Washingtonul a vândut arme Taiwanului în valoare de 6 miliarde dolari în ianuarie 2010. Să fim bine înţeleşi actuala vizită nu a avut ca scop soluţionarea dezacordurilor fundamentale de politică, cum ar fi sprijinul american pentru Taiwan ci numai reluarea relaţiilor militare instituţionale între cele două.
China are în vedere trei obstacole în relaţiile militare cu SUA: vânzările de armament către Taiwan, monitorizarea aşa-numitei Zone de Exclusivitate Economică pe care Beijingul şi-a stabilit-o în Marea Chinei de Sud şi restricţionarea schimburile şi cooperării tehnică între ţări datorată legislaşiei americane în vigoare.
SUA, la rândul ei vede în Marea Chinei de Sud ca o yonă ce aparţine apele internaţionale şi nu acceptă restricţionarea activităţi militare. Mai ales că zona respectivă este situată pe culoarul cel mai important de transport al resurselor energetice către Japonia şi Coreea de Sud. ar trebui să fie restricţionat acolo.
Să ne aducem aminte de evenimentele navale derulate în 2009 când nava Invincible a fost hărţuită de nave militare chinezeşti.
La nivelul cel mai înalt, oficiali politici de top americani si chinezi, inclusiv preşedintele chinez Hu Jintao, sunt interesaţi în promovarea relaţiilor militare şi a discuţiilor la toate nivelele dintre cele două armate. Trebuie să menţionă că aceste eforturi sunt privite cu scepticism în unele sfere ale armatei chineze. Exemplu elocvent este vizita din luna ianuarie a Secretarului Apărării Robert Gates, moment ales de unii oficiali ai armatei Chinei de a testa noul model de avion invizibil J-20 aparent fără aprobarea oficialilor chinezi. Momentul a ridicat la Washington multe semne de întrebarea asupra controlului civil al armatei. Momentul însă a grăbit reluarea relaţiilor mil-to-mil China SUA.
Oficialul chinez s-a întâlnit cu secretarul apărării Robert Gates, secretarul de stat Hillary Clinton şi mai mulţi membri ai Congresului. De asemenea generalul Chen a vizitat o navă a marinei americane şi a asistat la exerciţii cu avioanele F18 la Norfolk, Virginia, apoi la o demonstraţie de targeri în poligon cu muniţie de război în baza de la Fort Stewart, iar la Nellis Air Force Base în Nevada i-a fost prezentat un exerciţiu la care au participat avioane de vânătoare americane,în final la Centrul Naţional de Instruire din Fort Irwin, California s-a prezentat un exerciţiu tactic cu trupe.
De remarcat deschidere pe care americani au avut-o cu acest prilej în speranţa că partea chineză o va considera ca pe o invitaţie la o colaborare militară mai transparentă şi pe mai multe planuri.
Înaintea Summitului pe probleme de securitate din Asia („Shangri-La Dilogue”) de la Singapore, în drum spre destinaţia finală, la bordul unei aeronave militare americane Secretarul Apărării al SUA Robert Gates a declarat că a acţionat cu multă răbdare în reconstruirea de relaţiei militare cu Beijingul şi a menţionat „Noi nu încercăm să oprim expansiune Chinei…China a fost o mare putere de mii de ani. Este o putere globală şi va ramane o putere globală“.
Gates are programată o întâlnire cu omologul său chinez, Liang Guanglie, înaintea celui de al X-lea Summit anual pe probleme de securitate din Asia de la Singapore. Cei doi au pe agendă soluţii pentru un dialog strategic pe probleme de securitate, inclusiv teme precum războiul cibernetic sau proliferarea arme nucleare dar şi soluţii pentru reconstrucţia relaţiilor militare între cele două ţări.
În timpul aceloraşi discuţii purtate în avionul cu destinaţia Singapore, Gates a precizat că modernizarea militară a Chinei care include capabilităţi militare, ce creează un motiv de îngrijorare la Washington (rachete balistice contra portavioanelor, arme cibernetice, şi rachete anti-satelit), ar însemna, în opinia sa, dorinţa Beijingului de a-şi extinde influenţa în Asia.
„Cred că chinezii au învăţat o lecţie semnificativă din experienţa sovietică şi că nu intenţionează să concureze cu noi în întreaga gamă de capabilităţi militare”, a spus Gates.
În plus faţă de întâlnirile sale cu miniştrii apărării din Asia, Gates va prezenta la forum un discurs pe teme de securitate subliniind că Statele Unite intenţionează să menţină o prezenţă robustă în Asia, chiar şi într-o perioadă de austeritate fiscală. „Noi suntem o ţară a Pacificului şi rămânem angajaţi în regiune” preciza Robert Gates
De la preluarea poziţiei de Secretar al Apărării în 2006 de către Robert Gates relaţiile militare cu China au avut „suişuri şi coborâşuri”. După o perioadă de relaţii reci, preşedintele chinez Hu Jintao a impulsionat conducerea Armatei Populare de Eliberare spre a încerca să îmbunătăţească relaţiile cu armata SUA.
Oficialii Pentagonului speră că cele două armate să desfăşoare în viitorul apropiat un exerciţiu comun de peacekeeping.
Gates a mai precizat că este „foarte satisfăcut” cu recentele progresele, dar că oamenii trebuie să se aştepte ca legăturile dintre cele două armate să se dezvolte încet de-a lungul timpului, răbdare fiind elementul esenţial.
SUA intenţionează să vândă Taiwanului avioane F16 modernizate. Va afecta această vânzare din nou relaţiile militare? Nu ştim acum. Ceea ce ştim sigur este că China doreşte ca SUA să recunoască Taiwanul drept „interes naţional central” pentru Beijing. La Washington existenţa lui Taiwan Relations Act înseamnă că America va continua să ajute militar Taipei.
La rândul său Beijingul a răspuns remarcilor secretarului apărării al SUA prin vocea purtătorului de cuvânt de la Ministerul de Externe al Chinei Hong Lei: „China, ca cea mai mare ţară în curs de dezvoltare şi SUA, ca cea mai dezvoltată ţară, au responsabilităţi comune în menţinerea păcii mondiale, a dezvoltării şi a stabilităţii globale … Suntem dispuşi să lucrăm împreună cu SUA pentru a aprofunda încrederea reciprocă, dialogul şi cooperarea practică….În acelaşi timp, China şi SUA au interese comune importante în regiunea Asia-Pacific iar cele două părţi ar trebui să coopereze şi să lucreze împreună pentru a asigura pacea, stabilitatea şi prosperitatea regiunii Asia-Pacific, în secolul 21…”
Este un nou început al relaţiilor militare? Ar trebui să fie. Noua generaţie de militari chinezi vor achiesa pe un nou drum al relaţiilor dintre cele două care să aibă drept exemplu relaţiile dintre conducerile politice ale celor două ţări.
Cert este că războiul în zona cibernetică continuă. Google a declarat că hackerii cu sediul în China au avut acces la sute de conturi G-mail, inclusiv unele aparţinând unor înalţi oficiali guvernamentali americani şi personal militar. Hackerii ar fi folosit metoda de „phishing” pentru a convinge utilizatorii serviciului de e-mail să dezvăluie parolele,ceea ce a permis autorilor sa monitorizeze mesajele. Multe e-mailuri au fost astfel „sparte”. FBI a fost notificat săptămâna trecută despre incident. Google a declarat că atacul părea să provină din oraşul chinez Jinan şi a ţintit , de asemenea, conturile de G-mail ale jurnaliştilor, activiştilor politice chinezi şi coreeni precum şi a altor oficiali din Asia de Sud. Google a stabilit că utilizatorii săi au fost atacaţi de către sistemele de phishing, de obicei e-mail-uri care cer destinatarul să devoaleze informaţii personale sau cu „click pe link-uri” care pot infecta computerul cu un virus.
Şcoala profesională Lanxiang este cea care pregăteşte personalul militar pentru operaţiunile IT. Şcoala a mai fost implicată într-un atac de hacking pe Google şi anul trecut. Beijingul nu recunoaşte aceste acţiuni şi declară că acesta nu are legătură cu instituţiile chineze.
