Printre yankei
Jul 2nd, 2011 by admin
Între 11 şi 28 iunie 1776, la Philadelphia, Thomas Jefferson a redactat Declaraţia de Independenţă, care anunţa întregii lumi separarea celor 13 colonii de Marea Britanie şi formarea Statelor Unite ale Americii. Se năştea o naţiune şi se formula filozofia libertăţilor individuale. Jefferson nu a fost animat de originalitatea textului, ci de reliefarea ideilor Revoluţiei, credinţa în libertate şi egalitate. Americanii doreau ca poziţia fiecărei persoane să nu fie determinată prin naştere, titlu sau grad, ci prin talent, capacităţi antreprenoriale şi abilităţi personale. Încă din primele zile ale existenţei noii naţiuni, fondatorii acesteia au crezut că Statele Unite au o misiune importantă în lume. Pe 30 aprilie 1789, odată cu preluarea postului de preşedinte, George Washington declara: Păstrarea focului libertăţii şi a modelului de guvern republican reprezintă, de departe, cea mai importantă misiune încredinţată în mâinile poporului american. De altfel, prima Constituţie s-a şi numit Articles of Confederation.
La 11 ani după Declaraţia de Independenţă, Congresul a convocat o convenţie specială, cu participarea reprezentanţilor tuturor statelor fragilei confederaţii, iar pe 17 septembrie 1787, după patru luni de negocieri secrete, delegaţii la Convenţia din Philadelphia au elaborate Constituţia Statelor Unite ale Americii. Aceasta are 4.600 de cuvinte şi oferă temeiul legal pentru un guvern central, cu activitate în trei domenii: legislativ, executiv şi justiţie – fiecare, restrâns de un sistem pe care americani îl denumesc checks and balances. Constituţia a fost amendată de 27 de ori, fiind astăzi cea mai veche constituţie din lume. Faptul că Declaraţia drepturilor omului nu este inclusă în Constituţie a făcut ca dezbaterile pentru redactarea acesteia din urmă să fie anevoioase. Primul Congres Federal a luat în discuţie o listă a drepturilor omului, propunând 12 amendamente la Constituţie. Astfel, cele mai valoroase drepturi ale omului –
libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de întrunire, dreptul la un proces corect şi nepărtinitor – au devenit părţi ale Constituţiei, zece amendamente intrând în vigoare pe 15 decembrie 1791.
În 1976, când am zburat spre Statele Unite ale Americii într-un Jumbo Jet-Boeing 747, la o altitudine de 11.000 m, am avut senzaţia că mă îndrept înspre Lumea Nouă, asemenea unui explorator, şi am încercat să înţeleg cum s-a simţit descoperitorul Americii, Cristofor Columb. Era pentru prima dată când zburam peste Atlantic. Am trăit în America Ogarului Cenuşiu un an, în care am învăţat în cea mai importantă universitate militară, National Defence University. Acolo, pe malurile Potomacului, am petrecut împreună cu colegii
americani un 4 iulie de neuitat, încununat de un foc de artificii uriaş. Americanii ştiu să se bucure de ziua lor naţională cu sinceritate. Pentru toţi contează să îşi vadă drapelul naţional în curte, să ştie cât costă galonul de benzină şi dacă au asigurare de sănătate. America nu este o societate de binefacere. Dacă eşti bun însă, un proiect poate atrage sute de milioane de dolari pentru a fi pus în practică. America înseamnă General Electric, Microsoft, Boeing şi, peste toate, NASA, ca să nu mai vorbim de premiile Nobel cucerite în fiecare an. În 1974, premiul Nobel pentru medicină a fost decernat lui George Emil Palade – născut la Iaşi, în 1912, autor al modelului care explică mecanismul celular al producţiei de proteine. America înseamnă însă şi Budweiser şi burgeri, Coca Cola şi Pepsi Cola, Mc Donald şi Hollywood. Visul american este atât de puternic şi de prezent încât, de-a lungul anilor, a făcut mii de oameni să plece în căutarea lui. Mulţi au reuşit şi astăzi sunt de câteva generaţii cetăţeni americani. Am să închei cu amintirea unui general din armata americană, a cărui familie este originară din Săcele, Braşov. Indiferent unde l-au purtat paşii, în Ungaria, SUA sau Rusia (ca diplomat american), eroul războiului civil din 1861-1865, George Pomuţ, a fost un luptător pentru cauze nobile. A fost un european prin vocaţie, însă împlinirea idealurilor de luptător pentru libertate şi egalitate a găsit-o în SUA, care i-a devenit a doua patrie.
Dumnezeu să binecuvânteze ţările noastre!
La mulţi ani, America!
