Sfârșitul momentului magic(!?)
Jun 28th, 2012 by admin
Întrebarea care ne macină în aceste vremuri turbulente datorate crizei economice și financiare globale este: cine poate salva economia mondială? Sunt oare China, India, Brazilia, Rusia și Africa de Sud speranţa noastră pentru salvarea de la colapsul economic, acum când Occidentul se confrută cu probleme economice şi datorii financiare? Aceste cinci țări sunt cele care formează așa numitul grup BRICS. În iunie a.c. acestea au hotărât să acorde 75 de miliarde de dolari Fondului Monetar Internațional (China 43 miliarde USD, Rusi, India și Brazilia 10 miliarde USD fiecare în timp ce Africa de Sud 2 miliarde USD) pentru stabilizarea țărilor din zona euro, decizie luată la o reuniune informală din timpul Summitului G20 din Mexic.
Contează grupul BRICS? Da este de luat în seamă. Majoritatea resursele minerale globale, umane și financiare se află în aceste state. La cel de-al patrulea forum de la New Delhi lideri celor cinci națiuni au luat o serie de hotărâri importante dintre care cea mai însemnată a fost acordarea de facilități pentru comerțul în cadrul blocului, incluzând un acord pentru extinderea creditării în monedele naționale. De asemenea s-a discutat despre crearea unei banci de credit care să devină o contrapondere la Fondul Monetar Internațional sau la Banca Mondială. Și totuși au aceste țări puncte comune pentru editarea unei agende pe termen lung?
Acronimul BRIC a fost folosit pentru prima oara în 2001 de economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs, care cauta un nume generic pentru marile economii emergente ale lumii. Litera S vine de la Africa de Sud care s-a alaturat grupului în 2010. Statele au avut primul summit în 2009. Care sunt așteptările celor cinci de la statele puternic industrializate din G8? Să le cedeze o parte din putere.
Ce au în comun aceste țări în afară de faptul că sunt economii în expansiune? Nimic. Sintagma “acronim gol” a fost folosit des pe masură ce țările au încercat să găsească interese comune și idei care să unească economiile de pe patru continente care sunt, în esență, diferite. Interesele, valorile, sistemele politice, posibilitatea de aparițe a unor conflite și obiectivele de securitate națională sunt diferite de la o țară la alta. India și China sunt două state care au un potențial de conflict între ele destul de ridicat sau mai bine zis o neîncredere latentă.
Care sunt tensiunile ce pot apare în acest grup?
În primul rând este vorba de valori diferite pe care aceste țări le au în vedere. Rusia își bazează creșterea pe resursele naturale de gaz și petrol economia fiind în declin. Africa de Sud, Brazilia și India sunt democrații foarte complicate. India este înfricoșată de încercuirea Chinei (baze în Myanmar și Pakistan) și în special de relația cu Islamabadul. Există o diferență netă în favoarea Beijingului în ceea ce privește potențialul militar al celor două. Desigur cele două puteri au interese economice comune dar în New Delhi există multă anxietate în privința acestei relații. Situația este similară pentru Beijing care se simte frustrat de relația dintre SUA și India și de o posibilă încercuire militară de către Japonia Corea de Sud și India. De aceea Beijingul încearcă o reapropiere de Moscova prin relația pe care cele două o au în Comitetul de Cooperare al Organizației de la Shanghai. Acestea sunt probleme geopolitice care-i despart pe cei cinci. Nici una dintre aceste țări nu vrea să trăiască într-o lume în care China este omnipotentă.
China este de departe, din punct de vedere economic, cea care conduce grupul. Dar vremurile nu sunt similare cu cele de acum 4 ani, rata de creștere anuală a Chinei îndreptându-se spre 7,5% rată care și așa îi va permite Beijingului să devină prima economie din lume undeva la finele lui 2025, atât timp cât stabilitatea socială este asigurată. China are de făcut o serie de reforme în propriul sistem economic și va trebui să îmbunătățească calitatea forței de muncă pentru a susține creșterea propusă. Africa de Sud este o țară mică pentru a deveni o superputere dar va fi în mod incontestabil liderul Africii. Rusia este în declin economic dar este o super putere nucleară și unul din cei mai importanți furnizori de energie pentru Asia și pentru Europa. Și mai este un lucru populația Chinei și a Indiei care este complet diferită de a celorlalte țări din multe pucte de vedere.
Brazilia este țara care a marcat în ultimii zece ani momente importantante în creșterea economică fapt ce a determinat ca 30 milioane de brazilieni să intre în rândurile clasei de mijloc. Brazilia a crescut datorită vânzărilor de mărfuri de larg consum, materii prime și materiale. Odată cu criza economică cererea a scăzut fapt care a încetinit creșterea economică a Braziliei. Reputația Braziliei s-a înrautățit de la mijlocul anului 2011, după ce statul sud-american a eșuat în a face față în mod adecvat provocarilor care au aparute datorită crizei economice. Un sistem de transport supraîncarcat, o forță de muncă subcalificată și costisitoare, nivelurile extrem de joase ale investitiilor au tras în jos economia. Economiștii se așteaptă la o creștere economică de doar sub 3% în acest an, după rata modestă de 2,7 procente în 2011 și foarte departe de creșterea de 7,5% din 2010.
Comparația între China și Brazilia ne arată că cea de-a doua și restrâns creșterea în timp ce Beijingul o promovează în continuare. Este o difernță între clasa mijlocie din Brazilia și cea din China. În concordanță cu studiile Institutului Brookings jumătate din populația Braziliei este considerată acum clasă medie. Brazilia datoreză acest lucru diversificării economie și a serviciilor financiare dar și a sectorului serviciilor. De asemenea programele sociale au avut un efect deosebit spre exemplu Bolsa Familia, o inițiativă care asigură un ajutor bancar pentru familiile sărace care-ți vacinează copii și îi țin la scoală. SUA și Europa și-au construit rețelele de programe sociale la nivele mai mici ale venitului pe cap de locuitor decât țările emergente de astăzi. Dar acest lucru a devenit în situația actuală de criză un motor economic care funcționează. Brazilia are probleme mari cu educația și infrastructura dar și cu o birocrație complexă și un sistem de taxe și reglementări complicate. Problema este să consolideze ceea ce a câștigat.
Ce s-a concluzionat la Summitul BRICS din India din martie? Crearea unei bănci de dezvoltare care va trebui să acorde asistență țărilor sărace sau în dificultate pe care BRICS le consideră ca fâcând parte din obiectivele lor prioritare dar și pentru a diminua gradual sprijinul financiar Occidental. Rusia și China au semnat un acord privind efectuarea tranzacțiilor comerciale dintre cele două țări în monede proprii. Conducatorul principalei banci de dezvoltare din Rusia, banca de stat VEB, a spus ca autoritățile de la Moscova intenționează o actiune similara și cu India, discutiile fiind estimate pe o perioada de trei ani.
Un raport al Global Health Strategies Initiative (GHSI) devoalează faptul că între 2005 și 2010, fondurile utilizate de BRICS pentru inițiativele din sănătate au crescut exponențial chiar față de G7. Rusia și India pot contribui acum la eradicarea poliomielitei, Brazilia și Africa de Sud au programe de luptă împotriva HIV iar China a alocat resurse pentru inovare și creșterea peronalului medical.
Mai multe economii emergente mari sunt de asemenea afectate de criză, ceea ce poate face ca economia globala să își piardă această sursă de creștere economică. India a raportat joi cel mai redus nivel de creștere trimestrială din ultimii nouă ani, în timp ce Africa de Sud poate avea, cu greu, o creștere economică de 3 procente în acest an. China nu va depăși 8% anul acesta. Rămâne de văzut cum BRICS va dezvolta propria agendă în conformitate cu standardele și normele internaționale și va contribui efectiv la sprijinirea țărilor în criză în următoare decadă. Cele cinci state din cadrul BRICS, care împreună totalizeaza jumatate din populația lumii și o cincime din produsul intern brut la nivel mondial, sunt asteptate să-și anunțe și pașii pe care doresc să îi facă în privința intensificării comerțului.
Liderii G20 s-au reunit în Mexic, pentru a discuta situația economică și financiară globală, pe fondul creşterii puternice a costurilor de finanţare ale Spaniei, costuri care au atins un nou record al erei euro, în timp ce rezultatul alegerilor din Grecia nu a reuşit să liniştească pieţele cu privire la ameninţarea contagiunii. În timp ce Angela Merkel respinge, în continuare, introducerea de obligaţiuni europene comune (eurobonduri) sau creşterea deficitului, Obama a dat vina pe criza financiară din zona euro pentru încetinirea ritmului de creştere a angajărilor din Statele Unite. Europa face eforturi de a „rupe cercul vicios” dintre bănci şi datoriile suverane, cerc vicios care a înrăutăţit situaţia din Spania și se pare că se află departe de o reușită. BRICS este deocamdată o poveste magică aproape de final.
