Șah și mat!
Dec 31st, 2013 by admin
Abia s-a terminat turneu pentru titlul de campion mondial la șah. Noul Mozart al șahului mondial, norvegianul Magnus Carlsen, 23 de ani, l-a învins pe fostul deținător al titlului, indianului Viswanathan Anand, în meciul care a avut loc în orașul indian Chennai. Și în Europa avem un meci de … șah, care însă continuă:UE versus Putin. Președintele rus mai are doar două mutări…Moldova și Georgia și va câștiga împotriva UE, țările foste sovietice rămânând captive în arealul Moscovei. Deși Rusia nu mai are campioni la șah încearcă să câștige meciul geopolitic. Lupta va continua și după summitul de la Vilnius. Parlamentul ucrainean a amânat, încă o dată, votul asupra eliberării fostului prim ministru Iulia Timoşenko, compromiţând astfel semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. Ce dorește de fapt președintele Ianukovici? Nu dorește o decizie clară, în mod sigur, nici în privința acordul de asociere cu UE şi nici nu este interesat de aderarea la Uniunea Vamală formată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, pentru care Moscova pledează cu atâta forţă. Victor Ianukovici continuă strategiă multivectorială a fostului preşedinte Leonid Kucima: să obţină fonduri de oriunde este posibil, în schimbul unor promisiuni vagi pe care Kievul le adresează. Ce șanse are o astfel de strategie pe termen lung? Până când europeni cărora se adresează, în primul rănd, vor ceda nervos. În rest Ucraina merge cu Rusia pentru că o nouă Revoluție portocalie este mai puțin probabilă deși nemulțumirile vestului ucrainian sunt strigate în stradă. Economia Ucrainei are mari dificultăţi, iar conducerea ţării are nevoie de bani înaintea scrutinului prezidenţial din 2015. Cine va face donația va dicta condițiile(se vorbește, pe surse, de 20 miliarde care ar fi acordate de Moscova pentru renunțarea la acordul cu UE dar și despre o scădere cu 140 USD a facturii la gazele importate). Kremlinul vrea ca Ucraina să se alăture Uniunii Vamale pentru că Rusia doreşte să aibă control asupra industriei ucrainene, iar acest lucru reprezintă o ameninţare directă pentru interesele lui Ianukovici şi ale oligarhilor din jurul lui. Kievul nu are soluționată probleme alimentării cu energie iar acestă problemă crează dependența de Rusia. Cu toate acestea președintele Ianukovici a pierdut voturile tineretul ucrainian idiferent de zona unde acesta locuiește. Vor conta aceste voturi? În mod sigur. În spatele calculelor economice se ascund motive politice. Un lucru este sigur: chiar dacă acordul de asociere UE-Ucraina nu va fi semnat cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, programat la Vilnius pe 28-29 noiembrie, nu va fi sfârşitul jocului care are ca miză viitorul Ucrainei – este doar începutul. Pentru Moldova semnarea Acordului de Asociere va fi mai uşoară, dar va fi mai greu de aplicat partea ce ţine de liberalizarea comerţului şi cea privind ridicarea vizelor. Dacă Moldova şi Ucraina mergeau în tandem, totul se leaga, așa dacă Chișinăul rămâne singur, va fi mult mai greu. Ameninţările au fost şi mai crude la adresa Republicii Moldova. Potrivit viceprim-ministrului rus, dacă Chișinăul ar continua pe calea aspiraţiilor sale europene, ar putea să piardă controlul asupra Transnistriei şi să înfrunte o iarnă foarte rece – cu alte cuvinte, să fie lipsită de aprovizionare cu energie iarna care a început. Efervescența cu care Moscova a manipulat opțiunile Ucrainei este demnă de invidie. Se pare că preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a făcut o serie de vizite scurte la Moscova anunțate sau nu (patru în zece zile). Pe site-ul lui Viktor Ianukovici ultima vizită a fost anunțată în timp ce pe cel al președintelui Putin, nu. Ziarul Kiev Post menţionează presiuni din partea Moscovei şi vorbeşte chiar despre un război comercial împotriva Ucrainei, în faţa căruia economia ucraineană va fi în imposibilitatea de a rezista, deoarece sectoare-cheie ale economiei [ucraniene] sunt dependente de Rusia. Timoșenko rămâne după gratii iar avocatul ei, Serhiy Vlassenko, tocmai a fost pus sub acuzare pentru violenţe conjugale. Premierul ucrainian, Mykola Azarov, la răndul său este acuzat de pro-occidentalism de partea rusă zilele lui fiind numărate la cârma actualului guvern, deși a luat măsuri pro Moscova în ultimele zile. Întrebarea care frământă cancelariile europene este cine va avea primul cuvănt în estul Europei: UE sau Rusia ? Parteneriatul Estic, conceput ca o prelungire diplomatică a extinderii UE spre Est, a devenit o luptă pentru influenţă între Europa şi Rusia. Riscul? Îngheţarea pentru mult timp a evoluţiei regionale. Summitul partenariatului ce va avea loc la Vilnius, între 28-29 noiembrie, poate fi rezumat la această alternativă. Pentru statele ex-sovietice, semnarea unui acord de asociere cu UE ar fi deschis calea unor relaţii politice şi economice aprofundate cu cele 28 de state membre, așa, acum au o singură alternativă statală: Rusia. Rusia are probleme nu numai în zona adiacentă dar are probleme de dată recentă cu Polonia și Olanda. O scurtă listă a problemelor sensibile din prezent, între Polonia şi Rusia, includ refuzul Moscovei de a permite schimbări în organizarea conducerii companiei Europol (Polonia vrea să-şi înlocuiască reprezentanţii în compania condusă în comun), scutul antirachetă (bateriile americane de rachetă SM-3 ar putea fi dislocate în Polonia până în 2018) precum şi restricţiile comerciale ale Rusiei pentru carnea poloneză. La acestea se adaugă recentele incidentele din 11 noiembrie când participanţi mascaţi la Marşul de Independenţă naţionalist s-au urcat pe gardul ambasadei Rusiei la Varşovia strigând sloganuri anti-ruseşti şi arzând adăpostul gardianului. Cu Olanda relațiile sunt la fel de complicate. În contextul disputei pe tema cazului navei Arctic Sunrise, a organizaţiei Greenpeace, care naviga sub pavilion olandez şi care a fost reţinută împreună cu echipajul în portul rus Murmansk, a izbucnit o nouă controversă care are ca miză mândria rusă: arestarea unui diplomat de rang înalt de la ambasada Moscovei din Haga, Dmitry Borodin, şi a soţiei acestuia, pe 5 octombrie, sub acuzaţia conducerii unui vehicul în stare de ebrietate şi a agresării unui copil. Deși olandezii și-au prezentat scuzele de rigoare în privința incidentului, reacția Moscovei a fost disproporționată. Olanda este o ţară mică şi depinde de comerţul extern, de aceea este în relaţii bune cu toată lumea. În schimb, Rusia, datorită rezervelor de petrol, gaze şi a capacităţilor militare, se simte independentă şi doreşte să se afirme ca fiind în continuare o mare putere. Am menționat aceste două momente pentru a înțelege tensiunile care se deruleză între Moscova și o serie de capitale europene pe diverse teme care au în spate aspecte de influență politică și economică în zona periferiei Europei. În acest timp UE a anunţat lansarea unei proceduri judiciare împotriva colosului energetic rus Gazprom, în primul rând, datorită plângerii redactate de Lituania în 2011, compania fiind acuzată de stabilirea unor preţuri foarte mari pentru vecinii săi din Europa de Est datorită. Joaquín Almunia, Comisarul european pentru Concurenţă, a confirmat începerea redactării, de către Comisia Europeană, a acuzaţiilor oficiale împotriva Gazprom, asupra preţurilor şi condiţiilor impuse Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei. Actul de acuzare ar trebui să fie gata în primăvara anului viitor. Lansarea acestei proceduri judiciare intervine într-un moment tensionat între UE şi Rusia datorat în primul rând apropierii summitului de la Vilnius unde o serie din foştii sateliţi sovietici ar trebui să semneze Acordul de Asociere pentru a se alătura mai degrabă UE decât uniunii euroasiatice. Ucraina a cedat! Rusia s-a folosit de toate mijloacele pentru a convinge Ucraina că semnarea acordului de asociere cu UE va însemna, într-un final, falimentul statal. Și a reușit. În schimb Republica Moldova îşi va urma propria agendă la summitul de la Vilnius. Acum ceva timp, în Parlamentul german cancelarul german Angela Merkel a facut o declaratie surprinzatoare pentru anul 2013: Razboiul Rece trebuie sa se fi incheiat pentru toti. Afirmatia nu este o figura de stil lipsita de fond, ci o realitate care este prezentă mai ales în Estul Europei. Cu toata duritatea diplomatică, Merkel nu face altceva decat sa descrie realitatea. Merkel s-a adresat voalat, dar foarte dur, lui Vladimir Putin. Țările decid ele singure. Un veto al unui terț nu poate exista- spunea Cancelarul german și continua: Principiul neimplicării în afacerile unui alt stat este statuat în Carta OSCE și nu poate exista excepție de la un acord semnat și asumat. UE trebuie sa raspunda presiunii exterioare cu sanse concrete si solidaritate. La Vilnius începe pe 28 noiembrie summitul Parteneriatului Estic. Șase foste republici sovietice sunt chemate să discute despre posibilitatea unei apropieri de Uniunea Europeana. Pentru trei dintre ele – Moldova, Georgia și Ucraina – liderii europeni pun pe masa un acord de asociere. Nu inseamna nici pe departe un statut comparabil cu cel de membru, nici macar promisiunea unei perspective de aderare. Totuși acordul conține măsuri legate de liberalizarea comerțului cu spațiul comunitar și posibilitatea de asistență financiara de care toate cele trei state au nevoie disperată. UE încearcă un exercițiu geostrategic prin promovarea și răspandirea democrației nu numai în statele sale membre, ci și în vecinatatea blocului comunitar. În acest sens, utilizarea avantajelor comerciale si promisiunea dezvoltarii economice devin o parghie esențială. Moscova vrea însă ca cele șase state sa adere la o fantasma: Uniunea Vamala cu Belarus, Kazahstan și, evident, Federatia Rusă. La schimb nu oferă altceva decat avantajele din fostul bloc sovietic. Președintele Putin, cu un ochi pe Siria și altul pe Iran, și-a găsit timp pentru a convinge Armenia și Ucraina. Armenia a cedat la fel ca Ucraina. Țara a anuntat ca va trece de partea Moscovei contand pe sprijin în disputele teritoriale cu Azerbaidjanul. În Moldova, amenințările cu taierea alimentarii cu gaze naturale nu au functionat. Nici embargoul impus vinurilor moldovenești. Deocamdată liderii de la Chișinau nu au cedat nici măcar în fața posibilității ca zeci de mii de moldoveni să fie expulzați din Federatia Rusa. Moldova a ales UE. Miniștrii de externe europeni trag de timp cât pot și și-au programat o reuniune la Vilnius în data de 28 noiembrie, chiar ziua în care începe summitul Parteneriatului Estic. Mai târziu de atat nu puteau nici sa vrea. Ragazul acordat Ucrainei este maxim. Poate totuși președintele Ianukovic va semna. Este doar o dorință a noastră a europenilor de dincoace de Nistru. Teoretic, acordul de asociere cu Ucraina ar putea fi semnat oricand. Dar ratarea acestui obiectiv după atatea eforturi, ar însemna o înfrangere pentru Europa. Câștigatorul imediat ar fi Vladimir Putin, proaspat victorios(!?) și în dosarul sirian, deși acolo fără presiunea militară a SUA nu s-ar fi întâmplat nimic. Și totuși cei care pierd cu adevărat sunt europenii pe termen lung iar dintre ei sunt câștigători numai euroscepticii. Europa s-a concentrat pe Iran mai mult decât pe Parteneriatul Estic și va plăti pe termen lung… sau poate atât a fost înțelegerea de la Malta cu Moldava în UE și restul(?!)…
