Jurnal de război (XII) Lunga vară fierbinte!
May 9th, 2022 by admin
Vom avea o lunga vară fierbinte! Liderii lumii se vor întâlni pentru o reuniune a G7 în Germania pe 26 iunie, urmată de un summit NATO la Madrid, care începe pe 28 iunie. Este în curs de pregătire un summit SUA-UE. O variantă aflată în discuție este un summit cu toți cei 27 de lideri ai UE și președintele SUA Joe Biden în Republica Cehă la începutul lunii iulie, summit ce ar coincide cu începerea președinției cehe a Consiliului UE. Cu toate acestea, discuțiile la nivel înalt se concentrează acum asupra posibilității unui summit despre securitate europeană după discuțiile NATO de la Bruxelles, sau poate pe marginea summitului NATO de la Madrid. Și încă un fapt din punctul meu de vedere important după tot circul cu refuzul primirii președintelui Germaniei la Kiev: Germania trimite șapte obuziere în Ucraina, a anunțat vineri ministrul Apărării Christine Lambrecht, în timpul unei vizite în Slovacia. Aceasta înseamnă că șapte dintre sistemele Panzerhaubitzen 2000 din Berlin, cu o rază de acțiune de 40 km, sunt îndreptate spre est. Și asta „pe lângă cinci astfel de sisteme de artilerie pe care Țările de Jos le promiseseră deja”. Antrenamentul cu obuzier pentru trupele ucrainene este de așteptat să înceapă săptămâna viitoare. Eu zic ca Berlinul a dat dovadă de înțelepciune pe lângă faptul că va plăti din plin lipsa gazului și al petrolului rusesc. ”Totul e bine când se termină cu bine” așa cu era denumită o piesă a lui William Shakespeare, categorizată la vremea respectivă …. drept o comedie! Viitorul lui Lagarde la Paris (!?)
Când scriu aceste rânduri Emanuel Macron a inaugurat cel de-al doilea mandat ca președinte francez sâmbătă pe 7 mai la Paris. Urmează o săptămână încărcată pentru liderul francez, care va ține, luni 9 mai, un discurs de Ziua Europei la Strasbourg. Între timp Macron a confirmat că prima sa vizită în străinătate în cadrul noului mandat va fi la Berlin pentru a se întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz. De luni de zile, au circulat zvonuri că președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, are ochii îndreptați spre Paris, sperând să devină următorul prim-ministru francez. Aceste speculații s-au răspândit și mai mult după ce Macron a câștigat un nou mandat prezidențial, când ea l-a felicitat cu efuziune pe Twitter – atrăgând atenția că și-a depășit rolul de șef apolitic al Băncii Centrale Europene (BCE). Mulți observatori financiari o consideră deja pe Lagarde mai degrabă un ”animal politic” decât un bancher. Abilitățile sale politice au ajutat-o să-și asigure postul de top la BCE, înlocuindu-l pe Mario Draghi la sfârșitul anului 2019. Politico scrie: ”Până în acel moment, anii de gestionare ai crizei au lăsat un gust amar poziției BCE în ochii publicului, în timp ce stilul de conducere al lui Draghi a dus la crearea unui Consiliul al guvernatorilor profund divizat. Lagarde, dimpotrivă, a fost percepută ca cineva care putea comunica cu publicul în timp ce remedia rupturile dintre factorii de decizie politică. Ea poate revendica acum un oarecare succes pe ambele fronturi, cu revizuirea strategiei BCE de anul trecut ca realizare principală. Ea i-a surprins deopotrivă pe observatorii BCE și pe colegii factori de decizie atunci când a reușit să obțină sprijinul total din partea tuturor membrilor consiliului pentru revizuire”[1]. Lagarde nu a reacționat la speculațiile conform cărora are ochii îndreptați spre Paris. Întrebată la o conferință de presă dinaintea alegerilor prezidențiale din Franța despre zvonurile din ultima perioadă, Lagarde a tușit și a răspuns simplu: „Mi-am pierdut vocea”.
Petrolul pentru UE, Ucraina și Rusia
Europa se mișcă destul de rapid. Avem multe probleme generate de criza ucraineană și de cel de-al șaselea pachet de sancțiuni care oprește alimentarea cu petrol a Uniunii din sursele Federației Ruse. Mișcarea este un moment de referință în sprijinul blocului european pentru Ucraina. Uniunea Europeana primește aproximativ 27% din importurile de țiței din Rusia și o cotă mai mare din produsele sale petroliere, plătind miliarde de dolari pe lună, ceea ce a permis Moscovei să-și dezvolte armata iar acum să acopere cheltuielile de război. Embargoul reprezintă o dificultate economică serioasă pentru care multe din țările UE au făcut opoziție. Conform planului, importurile de țiței rusești vor înceta în termen de șase luni iar cele de produse rafinate până la sfârșitul anului. Bruxelles-ul a propus o scutire de un an Ungariei și Slovaciei pentru a pune în aplicare interdicția. Republica Cehă solicită, de asemenea, o perioadă mai lungă de eliminare treptată sau o scutire conform celor oferite Slovaciei și Ungariei. Grecia, între timp, nu vrea să renunțe la contractele profitabile de transport petrolier pentru Rusia. Împreună cu Malta și Cipru, țara și-a exprimat îngrijorarea cu privire la propunerea de a interzice transportul petrolului rusesc sub pavilionul UE sau sub controlul UE. În timp ce Grecia a susținut că nave din alte țări vor prelua pur și simplu controlul asupra transporturilor, alte țări și oficiali au susținut că interzicerea tancurilor petroliere este crucială pentru a se asigura că embargoul petrolului are efectiv efectul dorit de a reduce veniturile Moscovei. Dacă sunt disponibile mai puține tancuri petroliere, Rusia va avea dificultăți să vândă altor țări tot petrolul pe care UE nu îl mai cumpără. Polonia se mișca foarte bine în ciuda obstrucțiilor de tot felul practicate de Comisia Europeană împotriva guvernului de la Varșovia și împotriva politicilor sale suveraniste. Polonia și Lituania au lansat oficial o nouă conductă care leagă țările lor. Interconectarea de gaze Polonia-Lituania (GIPL) o conductă de 508 de kilometri este cel mai recent semn al unei abordări unitare din partea țărilor UE, care încearcă să se îndepărteze de sursele de energie rusești. Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonite, a declarat pentru Politico că această conducta „este o mișcare crucială către independența energetică a întregii regiuni”, având în vedere situația geopolitică actuală. „Regimul Kremlinului depinde de veniturile din petrol și gaze. Fiecare reducere a veniturilor Rusiei din surse de energie are [un] impact crucial asupra economiei ruse și reduce posibilitățile Kremlinului de a finanța războiul împotriva Ucrainei”- a declarat aceasta. În schimb, în urma unei întâlniri între ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, și șeful executivului lui Rosatom, Ungaria a declarat că va continua acordul pentru extinderea centralei nucleare Paks cu compania rusă Rosatom. O respingere neclintită a sancțiunilor pentru petrol și gaze, de îndată ce a început invazia Rusiei, descrisă drept o „linie roșie” de oficialii guvernului maghiar, înseamnă că chiar și acceptarea parțială a interdicției UE ar fi o concesie semnificativă. La urma urmei, Orban a cerut creșterea aprovizionării cu gaze rusești încă din februarie, iar în septembrie anul trecut, cea mai mare companie energetică a Ungariei a semnat un acord pe cincisprezece ani pentru a menține pomparea de gaze rusești în Ungaria prin Serbia și Austria. În timp ce Ungaria este dependentă în mod catastrofal de aprovizionarea de la Moscova, la fel sunt și alte țări din Europa Centrală, care acum par hotărâte să se îndepărteze de energia rusă. Republica Cehă, de exemplu, primește aproximativ 86 la sută din aprovizionarea cu gaz din Rusia (unele estimări dau o cifra mai mare), iar lipsa acestor resurse ar însemna „revenirea la Evul Mediu.” Așa cum declara ministrul ceh al energie. Praga era renumita pentru fumul negru de deasupra orașului care ardea zeci de tone de cărbune pentru încălzire. Angajamentul lui Orban că ungurii nu vor plăti prețul războiului în Ucraina i-a adus o victorie zdrobitoare în alegerile din aprilie și intenționează să se țină de această promisiune. Aceasta este o atitudine semnificativ diferită față de alte țări din Europa centrală, unde sunt încurajate pozitiv sacrifici mari și mici pentru Ucraina. Criza ne devoalează adevărata față a unor guverne din Uniunea Europeană. Unele Hăis! alte Cea!. La noi este mai simplu avem de toate dar folosim te miri ce, însă trăim cu perspectiva luminoasă a punerii în funcțiune a unor resurse în viitorul apropiat adică undeva prin 2026-2027. De fapt este simplu: nu poți să schimbi, la alegeri, un guvern sau o conducere politica dacă nu inervezi alegatorii iar pentru asta trebuie o ”pregătire de artilerie” ca să fim în ton cu cele ce se întâmplă…!
Mersul războiului
După declarațiile antisemite ale lui Lavrov relațiile dintre Israel și Rusia s-au inflamat. Reacția guvernului de la Tel Aviv a fost extrem de dură. În aceste condiții Președintele rus Vladimir Putin într-o mișcare nemaiîntâlnită a oferit scuze joi, pe 5 mai, Israelului pentru comentariile antisemite ale ministrului de externe al Rusiei, comentarii care leagă liderul nazist Adolf Hitler de iudaism, potrivit premierului israelian. În timpul unei conversații telefonice între Putin și prim-ministrul israelian Naftali Bennett, președintele rus și-a cerut scuze pentru remarcile făcute de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care recent a respins credința evreiască a lui Zelensky, susținând că „Hitler avea și el sânge de evreu”– o clar afirmație antisemită. Un comunicat de presă din biroul lui Bennett spune: „Prim-ministrul a acceptat scuzele președintelui Putin pentru remarcile lui Lavrov și i-a mulțumit pentru clarificarea atitudinii președintelui față de poporul evreu și a memoriei Holocaustului”. Kremlinul nu a inclus o mențiune despre scuzele raportate în comunicatul de presă dat înainte de sărbătoarea Zilei Victoriei din 9 mai, dar a inclus o referire la Holocaust. Lucrurile aparent s-au liniștit dar aceste chestiuni nu rămân îndeobște fără consecințe. Cu toate acestea, Rusia a continuat să facă comparația fără temei cu naziștii. Ambasada Rusiei din Marea Britanie a postat pe Twitter un videoclip care leagă în mod fals Ucraina de Germania nazistă cu hashtag-urile #NoToNazism și #StopNaziUkraine. „Pe cine susții?” a scris ambasada pe Twitter. Ca reacție imediată Zelensky a declarat pentru Fox News că liderii mondiali care spun în fiecare an de Ziua Mondială a Holocaustului „niciodată să nu se mai întâmple” trebuie să fie mai vocali cu privire la afirmațiile flagrante și fără temei ale Rusiei și în special ale diplomaților ruși.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei generalul Valeri Fedorovîci Zalujnîi a declarat pe 5 mai că forțele ucrainene trec la operațiuni de contraofensivă în jurul Harkivului și Izyum, prima declarație oficială ucraineană de la liderul militar. Contraofensiva ucraineană din orașul Harkiv a perturbat amplasamentul forțele ruse la nord-est de acesta. Rușii vor fi nevoiți să decidă dacă să întărească pozițiile în apropierea orașului sau riscă să le piardă. Forțele ruse au făcut puține progrese în atacurile continue în estul Ucrainei, iar forțele ucrainene ar putea fi capabile să-și transforme contraatacurile în curs și respingerea cu succes a atacurilor rusești de-a lungul axei Izyum într-o contraofensivă mai largă pentru a relua teritoriul ocupat de ruși în regiunea Harkov. Forțele ruse au efectuat operațiuni ofensive limitate spre orașul Zaporizhia, dar nu au efectuat niciun atac în regiunile Herson și Mykolaiv în ultimele 24 de ore. O concluzie care rezulta din operațiunile de până acum este: racheta Javelin care distruge tancurile este vedeta diferitelor arme, drona turcească Bayraktar TB2 are propriul cântec captivant, dar nicio armă nu a fost mai importantă în războiul din Ucraina decât artileria – și probabil că va deveni și mai importantă în următoarele săptămâni. Tunul de 155 MM cu proiectile- M982 Excalibur poate fi asul din mâneca artileriștilor ucraineni, deoarece acest proiectil are o rază de acțiune impresionantă de 40 km și o eroare de câțiva metri datorită sistemului de ghidare. M982 Excalibur[2] este un obuz de artilerie ghidat cu rază extinsă. Ideea de bază din spatele artileriei este destul de simplă. Puștile purtate de soldați și tunurile montate pe tancuri folosesc ceea ce se numește foc direct: lovesc lucruri pe care le pot vedea. Artileria implică foc indirect, ceea ce înseamnă că ținta poate să se afle peste cealaltă parte a unui deal – chiar și la zeci de km distanță. Artileria a fost cea care a provocat majoritatea victimelor în Primul Război Mondial și în fiecare teatru de operațiuni militare din al Doilea Război Mondial, cu excepția Pacificului.
În analizele pe care le face Institutul de Studii al Războiului remarcăm multe din evenimentele importante derulate în cursul unei săptămâni. Să luam spre exemplu ultima săptămână 30 aprilie -7 mai. Astfel voi prezenta mai jos câteva din elementele acestei sinteze (textul subliniat) cu unele comentarii care-mi aparțin (textul fără sublinieri): (1) Kremlinul a început reorganizarea administrativă și ”stabilește controlul economic, guvernamental și informațional asupra teritoriului ucrainean ocupat, indicând faptul că Rusia se pregătește să creeze o serie de „republici populare” proxi ruse și/sau să anexeze direct teritoriul ucrainean ocupat”; (2) Kremlinul continuă să susțină în mod fals că Ucraina blochează negocierile pe care nici Kremlinul nu le urmărește în mod serios- Este clar că nicio parte nu le mai dorește iar Ucraina va suspenda complet negocierile în săptămânile următoare ca răspuns la „referendumurile de independență” pe care Kremlinul le va organiza în teritoriile ocupate;(3) Forțele ruse iau în considerare, cu mare probabilitate, utilizarea armelor chimice pentru a obține avantaje pe câmpul de luptă în bătălia pentru Donbas- eu cred că rușii vor folosi întreaga gamă de echipamente militare cu consecințe deosebite pe câmpul de luptă precum armele termobarice sau cele cu fosfor; (4) Atacurile rusești cu steag fals în Transnistria și atacurile cu rachete de la Odesa probabil nu indică o escaladare iminentă a Rusiei în Transnistria sau Moldova-se intenționează ca forțele ucrainene să fie ocupate în sud vest spre Odessa pentru a le împiedica să deruleze operațiuni în estul Ucrainei și semnalează pregătirea unui cap de pod în Transnistria (familiile militarilor ruși dislocați în zonă au început să fie mutate); (5) Propaganda rusă continua ofensiva împotriva propriei populații-Kremlinul continuă să proiecteze încrederea economică publicului său intern, în ciuda unui raport al Băncii Centrale a Rusiei conform căruia economia Rusiei se va restrânge cu 8-10% în 2022; (6) Kremlinul a dat un exemplu în Polonia și Bulgaria, întrerupând transporturile de gaze naturale în încercarea de a constrânge Germania, Italia și alți consumatori de gaz natural rusesc din UE să plătească importurile de gaze rusești în ruble- o acțiune care va eșua odată cu pachetul 6 de sancțiuni aplicat de UE; (7) Țările NATO și UE au continuat să furnizeze Ucrainei asistență militară, inclusiv capacități de înaltă calitate pentru a contracara agresiunea rusă iar Suedia și Finlanda consideră aderarea la NATO o soluție – o să vorbim despre ce oferă Occidentul Ucrainei, cât privește aderarea celor două state nordice vom ști până le jumătatea lui mai care este situația; (8) Deși Israelul s-a abținut față de războiul din Ucraina sprijinind Ucraina până acum numai cu un spital de campanie-”Antisemitismul Kremlinului ar putea îndepărta Israelul de la actuala poziție neutră cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia”- după scuzele prezentate de Putin lucrurile se vor îndrepta dar nu vor fi uitate.
Și ca să înțelegeți ce se întâmplă în teritoriile ocupate voi detalia elementele de care dispun. Ocupația rusă în teritoriile ucrainene din Herson a stabilit o perioada de tranziție de 4 luni pentru a schimba moneda ucraineană, grivna, în ruble. În magazinele din Melitopol spre exemplu se vând, începând cu 1 mai, toate produsele numai în ruble. De asemenea rușii pregătesc referendumuri, prin adunarea de date personale, în zonele ocupate. Scopul este crearea unei republici independente Herson pe care urmează să o alipească Rusie așa cum se încearcă în viitorul apropiat cu Doneț și Lugansk. Numirea de primari noi, pro ruși, înlăturarea vechii guvernări precum și eliberarea de paspoarte aparținând Republicii Doneț proaspăt eliberată(!?), așa cum declară oficiali pro-ruși, sunt alte operațiuni pe care rușii le desfășoară în zonele ocupate. Infrastructura de comunicații este schimbată cu echipamente MegaFon[3]operate de ruși ceea ce ar putea întări controlul asupra rețelelor de telefonie și internet în zonele pe care forțele ruse le ocupă în prezent. MegaFon are o istorie a implicării sale în conflictele Kremlinului. Comisia Națională de Comunicații din Georgia (GNCC) a acuzat MegaFon de operațiuni comerciale ilegale și de participare la anexarea militară și economică a provinciilor dezlipite de Georgia în 2008. Potrivit GNCC, MegaFon a oferit acoperire fără licență de telefonie mobilă în zonele de conflict din Georgia începând cu 2005, în special în regiunea Osetia de Sud. Compania a acoperit mai ales zonele de dislocare a forțelor militare ruse prezente în Georgia în cadrul mandatului de menținere a păcii CSI. Restul zonei a fost acoperit în cea mai mare parte de operatorii georgieni de telefonie mobilă „Geocell” Ltd. și „Magticom”. În primăvara anului 2008, GNCC a primit plângeri de la companiile de comunicații mobile din Georgia cu privire la distrugerea facilităților lor de comunicații din regiune și de instalarea a antenelor MegaFon.
De asemenea, Kremlinul intenționează să rupă legăturile culturale dintre teritoriile ocupate de ruși și statul ucrainean pe termen lung, singura școală care a rămas deschisă în Mariupol a fost forțată să înceteze predarea limbii ucrainene și va preda doar limba rusă. Departamentul de Stat al SUA este sceptic că orice încetare a focului rus va rezista în jurul orașului Mariupol. Purtătorul de cuvânt Ned Price le-a declarat miercuri pe 4 mai reporterilor: „Ceea ce am văzut în mod constant, și am văzut acest lucru chiar și în ultimele zile, este tendința Federației Ruse de a îmbrățișa o așa-zisă pauză umanitară, de a se acoperi sub masca de actor care are preocupări umanitare doar pentru a relua rapid și prompt bombardamentele și violența, inclusiv împotriva civililor care sunt prinși în zonele asediate, inclusiv în Mariupol”.
Luptele se intensifică în estul Ucrainei. Forțele armate au lovit un elicopter Mi-28H, șapte UAV-uri Orlan, două UAV-uri Avantpost și două rachete de croazieră. Nouă atacuri inamice au fost respinse în regiunile Donețk și Luhansk, nouăsprezece tancuri, douăzeci de vehicule blindate, șase vehicule și o unitate de echipament ingineresc inamic au fost distruse, scrie duminică dimineață Statul Major al Armatei ucrainene. Dacă numai jumătate din cele expuse au fost lovite și este un mare succes al ucrainenilor asta după fenomenul pilotului fantomă care s-a dovedit un act de propagandă cu motivație patriotică. Cine a citit ceea ce am scris și vizionat intervențiile din media ale mele a văzut ca nu am achiesat la acestă teorie a fantomei din aviația ucraineană. Pregătirea mea din zona acțiunilor psihologice militare mi-a dat elementele necesare. Ofițerii de stat major din Ucraina au această pregătire și chiar elemente militare care practică acțiunile psihologice. Este una din caracteristicile războiului din Ucraina: frontul acțiunilor psihologice! Necesar pentru operațiunile militare dar și pentru cele politice. Așa că nu vă mai întrebați de succesul lui Zelenski. El este un om din secolul XXI care aplică toate lecțiile de succes din războaiele secolului XX.
Partajarea de informații între SUA/NATO și Ucraina
Întrebat despre informațiile furnizate ucrainenilor, John F. Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că „nu vom vorbi despre detaliile acestor informații” dar a recunoscut că Statele Unite oferă „Ucrainei informații pe care le pot folosi pentru a se apăra”. Partajarea informațiilor cu Ucraina diferă de conflictele trecute în care Statele Unite au lucrat direct cu aliații pentru a executa lovituri aeriene sau terestre. În timpul loviturilor aeriene conduse de SUA în Irak din 2008, de exemplu, armata americană a colaborat cu forțele irakiene pentru a localiza și ataca insurgenții și militanții folosind datele de pe telefoanele mobile urmărite de Agenția Națională de Securitate (NSA). Și în operațiunile de combatere a terorismului din Africa, comunitatea de informații a oferit serviciilor de securitate abilitatea de a urmări telefoanele mobile ale militanților, în scopul de a încerca să-i captureze sau să-i ucidă. Trebuie să înțelegem un concept al Pentagonului care spune: din perspectiva SUA, dacă Ucraina primește informații și apoi decide să ia măsuri în apărarea țării, asta însemnă că Statele Unite nu au furnizat informații de „țintire” care să direcționeze ucrainenii pe cine sau ce să lovească. Conform lui Washington Post purtătorul de cuvânt Kirby a părut să facă această distincție luna trecută când a fost întrebat în timpul unei conferințe de presă dacă un avion de patrulare al marinei americane din regiunea Mării Negre „urmărea crucișătorul Moscova înainte ca aceasta să fie atacat de Ucraina și le-a furnizat informații de localizarea a acestuia”. Kirby a spus că tipul de aeronavă în cauză, P-8 Poseidon de la Baza Aeriană Sigonella de pe Insula Sicilia (Italia), a fost folosită ca parte a „misiunilor de poliție aeriană” ale NATO în zonă. De fapt în zona Marii Negre și în general în flancul estic al NATO zboară avioane de recunoaștere și monitorizare a teritoriilor de la granița spațiului aerian al NATO, avioane care adună informații cu ajutorul senzorilor din dotare. Putem remarca ca toate avioanele de vânătoare F-16, F-18, Rafale, Eurofighter Typhoon care fac și poliție aeriană culeg informați pe care le trimit la centrul de coordonarea al zborurilor. Deși P-8 Poseidon a îndeplinit misiuni numai în zona de litoral a Marii Negre, senzorii de la bordul acestuia îi permit să monitorizeze și întinderea de mare din fața sa, pe o distanță de câțiva zeci de kilometri. Începând din 12 aprilie, o aeronavă americană de acest tip a îndeplinit misiuni zilnice deasupra României și Bulgariei, ieșind și în zona apelor teritoriale ale acestora din Marea Neagră. Anterior, zborurile avioanelor P-8A au fost întrerupte în Regiunea Mării Negre, misiunile fiind considerate periculoase datorită invaziei militară a Rusiei în Ucraina.NATO are 17 avioane E-3A AWACS, pe care le operează de la o bază din Geilenkirchen, Germania ele fiind permanent în anumite zone de protecție. Alianța operează E-3A din 1982.Avionul AWACS de tip Boeing (707) E-3A Sentry[4] -poate funcționa pe orice vreme -aparținând forțelor aliate din cadrul NATO este desfășurat și la Baza Aeriană Konya din Turcia. Aeronava evoluează în general în cercuri concentrice, într-un raion delimitat, spre exemplu în est de localitățile Babadag, Hârșova și Năvodari la o altitudine de aproximativ 9.750 de metri. Pe lângă acestea două au mai evoluat alte doua tipuri de aeronave în zona de litoral a Mării Negre, una cu echipaj și cealaltă fără pilot. Avionul de comandă și control Boeing E-8C JSTARS din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA este unul din avioanele de culegere de informații folosit pentru prima dată în războiul din fosta Iugoslavei și care este acum dislocat la Baza Aeriană Rammstein din Germania. Aeronava evoluează în general într-un raion dreptunghiular între localitățile Constanța și Brăila zburând la o înălțime de aproximativ 10.060 de metri. Am avut posibilitatea în 1997 să vizitez un avion E-8C JSTARS la nou înființată escadrila 93 ACW, la baza aeriană Robins AFB, Georgia escadrilă ce urma a fi echipată cu 17 bucăți Northrop Grumman E-8 Joint STARS în următorii ani. A fost o experiență extraordinară eu fiind în compania unor colegi americani de specialitate. Am putut să fac această vizită datorită unui card de ” Security clearance” pentru astfel de situații primit de la șeful DIA/Pentagon cu avizul șefului NSA și care a avut o durata anului universitar (1996-1997). Așa am avut posibilitatea să vizitez fascinata locație a Sandia National Laboratories, în Albuquerque, New Mexico (cunoscătorii știu ce însemnă- am să povestesc într-un capitol al memoriilor). Dar să revenim la Baza Robins. Am văzut modul de colectare și stocare a datelor cules de sistemul de radar tip canoe, cea mai proeminentă caracteristică externă a avionului (are 12 m și este plasat sub fuzelajul din față el găzduind antena radar aeropurtată APY-7 o antenă activă cu scanare electronică- mai jos aveți câteva detalii ca să înțelegeți complexitatea unui astfel de avion de cercetare)[5]. Într-un video am văzut imagine liderului militar generalul bosniac sârb Ratko Mladic, cel care a condus armata din Republica Srpska și a fost condamnat ca criminal de război de Tribunalul Internațional de la Haga, citind presa într-o mașină militară. Senzațională tehnică la vremea aceea.
Cum vă spuneam mai sus tot în flancul estic mai evoluează și drona de cercetare Nortrop Grumman RQ-4B Global Hawk, care este campată la Baza Aeriană Sigonella de pe Insula Sicilia (Italia). Conform datelor din graficul de zbor acesta a zburat pe 1 mai deasupra Mării Negre și a teritoriul României iar pe 2 mai deasupra teritoriul Bulgariei. Aparatul de zbor fără pilot a mai zburat în vestul Mării Negre pentru un interval de aproximativ 14 ore. Este pentru a doua oară în câteva zile când o dronă americană zboară în această zonă pentru atât de mult timp (misiunea anterioară a durat 20 de ore). Multe din aceste date le aflați de pe radarul zborurilor aviatice de deasupra teritoriului Bulgariei și României.
Nu este un mister ca SUA/NATO asigura informații din câmpul de luptă ucrainenilor. Ce fac aceștia cu ele este problema lor. O armată în plină reformă ca cea ucraineană nu dispune de senzori pentru culegerea de informații.
Pe măsură ce războiul a continuat, Statele Unite au crescut volumul și viteza informațiilor pe care le furnizează, potrivit oficialilor americani și ucraineni. În primele zile ale conflictului, unii oficiali ucraineni s-au plâns că informațiile despre pozițiile trupelor rusești au ajuns lent și nu sunt suficient de precise pentru a-i ajuta pe ucraineni să lanseze atacuri. Astăzi, informațiile circulă „în timp real” și s-au dovedit a fi un factor cheie al campaniei ucrainene, a spus un înalt oficial ucrainean. Statele Unite au furnizat Ucrainei o cantitate mare de imagini prin satelit și rapoarte despre armata rusă, dintre care unele se bazează pe comunicații interceptate, potrivit oficialilor americani și europeni. Tendința trupelor ruse de a vorbi pe linii nesecurizate se dovedește costisitoare. Statele Unite au luat, de asemenea, măsuri pentru a furniza informații despre pozițiile ruse din sudul și estul țării, care nu fuseseră furnizate înainte de invazie(respectiv pozițiile militare din Crimeea). Washingtonul nu a predat anterior aceste informații, deoarece ar fi putut ajuta Ucraina să lanseze atacuri ofensive asupra pozițiilor rusești și separatiste pe teritoriul ucrainean care a fost ocupat în 2014, au spus oficialii. Înainte de invazie, pe 24 februarie, administrația Biden a desecretizat și a dat publicității informații, inclusiv imagini din satelit, care indicau o acumulare masivă a forțelor ruse de-a lungul graniței cu Ucraina, în ceea ce părea a fi pregătiri pentru un atac. Conceptul de ”implicare persistentă” aplicat de administrația de la Casa Albă a fost benefic pentru a evita surpriza din partea liderului de la Kremlin. Acest concept nou, utilizat din 2018 de SUA, combină informații din surse speciale/secrete cu informații din surse deschise devoalând acțiuni care urmează sa aibă loc sau au fost planificate.
Statele Unite nu sunt singurele care ajută Ucraina. Serviciile de informații din Țările Baltice au avut un rol deosebit de important în a ajuta Ucraina cu informații despre armata rusă din partea de est a țării, a declarat un oficial european care lucrează în sistemul de informații. Țările Baltice au cunoscut lecțiile rusești folosite în exercițiile Zapad 2017 și 2021 ale Federație Ruse desfășurate în Belarus. Fluxul de asistență a avut o importanță din ce în ce mai mare în ultimele săptămâni, pe măsură ce cea mai mare parte a efortului militar al Rusiei se transferă în regiune. Asistența s-a concentrat în principal pe interceptarea apelurilor telefonice și a altor comunicații pe câmpul de luptă din cadrul armatei ruse, dar include și analize de informații bazate pe experiența profundă a acestor țări cu organizarea, strategia și planificarea militară a Rusiei, a spus oficialul. Ofițerii și soldații ruși au folosit telefoane mobile necriptate și walkie-talkie pentru a comunica între ei, ceea ce le permite celor din afară să asculte conversațiile și să folosească locația semnalului pentru a identifica soldații pentru lovituri. Noul plan de asistență de securitate al SUA, în valoare de 800 de milioane de dolari, include și 121 de drone de tip Phoenix Ghost. Phoenix Ghost este o dronă similară cu sistemele fără pilot Switchblade livrate anterior Ucrainei. Este o „dronă unidirecțională” care este „în mod clar concepută pentru a lovi” un număr diferit de tipuri de ținte. Acest lucru înseamnă că Phoenix Ghost este o dronă sinucigașă ieftină, de unică folosință, care se comportă ca o muniție care zboară în jurul unui spațiu aerian înainte de a se izbi într-o țintă pe care o localizează cu mare precizie. Are posibilitatea să stea mai mult în aer și să recunoască facial țintele umane. Dronele Switchblade sunt adesea denumite „drone kamikaze” sau „muniții rătăcitoare”, deoarece sunt capabile să zboare peste o țintă înainte de a se prăbuși și de a se detona într-o lovitură de precizie. Diferite versiuni ale Switchblade pot zbura între 15 și 40 de minute, cu o autonomie de la 10 la 40 de kilometri. ”Fantoma Phoenix” este o platformă cu senzori care poate oferi o vizibilitate aproape totală a zonei operaționale. În esență este un Switchblade complet. Nu sunt publice caracteristicile tehnice. Switchblade sau Phoenix Ghost au capacități mai mari de rămânere în aer și au, de asemenea, un pachet de senzori care este mai sofisticat în a viza exact ceea ce doresc să urmărească. Este o armă lansată cu o mare precizie. Este ca o bombă ghidată, extrem de capabilă să găsească și să atingă o țintă cu precizie. Cu o dronă, dacă o zburați pe un joystick, trebuie să zburați drona acolo și apoi să lansați racheta și să vă asigurați că este la țintă. Este doar puțin mai complicat. ”Fantoma Phoenix” este „proiectată pentru operațiuni tactice”, a spus Kirby. „Cu alte cuvinte, în mare măsură, dar nu exclusiv, pentru a ataca ținte. Desigur, ca aproape toate sistemele aeriene fără pilot, are optică. Deci, poate fi folosit și pentru a vă oferi o imagine vizuală a ceea ce vede, desigur, dar principalul său obiectiv este atacul.” Kirby a adăugat ulterior
Concluzie: am intrat într-un nou Război Rece!
Dacă ne uitam la relațiile dintre Rusia si Occident de la începutul războiului în Ucraina, pe 24 februarie 2022, constatăm că tensiunile între ele au fost mai mari decât în orice moment de la criza rachetelor din Cuba. Președintele american Joe Biden l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin, liderul unei superputeri cu arme nucleare, că a comis un „genocid”, l-a numit „criminal de război” și a declarat că „nu poate rămâne la putere”. Potrivit secretarului american al Apărării Lloyd Austin, Statele Unite încearcă acum să „slăbească Rusia” până la punctul în care nu-și mai pot amenința vecinii. Liz Truss, ministrul de externe britanic, a numit războiul din Ucraina „războiul nostru” (n.A.G. adică al Occidentului). Alți lideri europeni au fost mai precauți în alegerea cuvintelor, dar la fel de clari în opoziția lor față de agresiunea rusă. “Atroce, necrezut șocant”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a vizitat orașul Bucha la începutul lunii aprilie. Conflictul i-a pus pe membrii UE în alertă militară maximă și a subliniat dramatic pericolele dependenței energetice europene de Rusia. NATO a desfășurat mii de trupe noi în apropierea granițelor Rusiei și, probabil, Alianța va adăuga în curând Finlanda și Suedia în rândurile sale. Între timp, liderii ruși și-au schimbat dramatic structura războiului – de la o „operație specială” limitată la „eliberarea” părților din estul Ucrainei la o luptă existențială totală împotriva NATO. Putin a acuzat Statele Unite și pe alții că încearcă să „distrugă Rusia din interior” și, de mai multe ori, liderii ruși au amenințat că vor folosi arme nucleare împotriva oricărei țări care îndrăznește să intervină în conflict. Rusia este un imperiu care se confruntă cu un moment al socotelilor istorice. Putin spunea la Munchen în 2007 că ” Și, la fel ca orice război, Războiul Rece ne-a lăsat cu muniție reală, la figurat vorbind”. Așa este, pentru Putin Războiul Rece nu s-a încheiat a luat o scurta pauză iar acum vrea să rezolve toate consecințele.
Când expun toate acestea sunt convins că evoluții constituie o nouă realitate periculoasă. S-au dus vremurile în care obiectivele de război ale Rusiei constau doar în „de-nazificarea și demilitarizarea” Ucrainei. Au trecut și zilele în care guvernele SUA și aliate își limitau implicarea pentru a ajuta Ucraina să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Liderii de ambele părți ale conflictului au trecut acum o serie de ”linii roșii” care nu putea fi depășite cu ușurință. Rezultatul este un nou Război Rece între Rusia și Occident – unul care promite să fie mai puțin global decât omologul său din secolul al XX-lea, dar și mai puțin stabil și previzibil.
[1] Is Christine Lagarde too political for the ECB? Politico autori Johanna Treeck și Marrion Solletty 4 mai 2022
[2] Excalibur a fost dezvoltat și/sau fabricat de către contractorul principal Raytheon Missiles & Defense și BAE Systems AB (BAE Systems Bofors)
[3]17 iunie 1993, a fost data de înregistrare a North-West GSM CJSC (Sankt Petersburg). Alexander Malyshev a devenit primul director general. Principalii investitori internaționali au inclus companiile scandinave Sonera (Finlanda), Telia International AB (Suedia) și Telenor Invest AS (Norvegia). Echipamentele de telecomunicații au fost furnizate de Nokia. În 2002, compania și-a schimbat numele din North-West GSM în MegaFon când a achiziționat mai multe companii regionale, devenind prima companie GSM din Rusia care a acoperit tot teritoriul său. Numele „MegaFon” în limba rusă este scris și pronunțat exact ca cuvântul rusesc pentru megafon; alte conotații sunt mega- la fel de „mare” și fon ca „telefon”.(Wiki)
[4] Radarul are o rază de acțiune de peste 375,5 kilometri. Radarul combinat cu un subsistem de identificare prieten sau inamic sau IFF poate privi în jos pentru a detecta, identifica și urmări aeronavele inamice și prietenoase care zboară la altitudini joase, eliminând dezordinea la sol care încurcă alte sisteme radar. Subsistemele majore ale E-3 sunt avionica, navigația, comunicațiile, senzorii (radar și detectarea pasivă) și instrumentele de identificare (IFF/SIF). Suita de misiune include console care afișează date procesate de computer în format grafic și tabelar pe ecrane video. Membrii echipajului misiunii efectuează funcții de supraveghere, identificare, control al armelor, management de luptă și comunicații.
[5] Radarul AN/APY-7 poate funcționa în moduri de supraveghere pe zonă largă, indicator de țintă în mișcare la sol (GMTI), clasificare a țintei cu indicator fix de țintă (FTI) și radar cu deschidere sintetică (SAR). Antena poate fi înclinată pe fiecare parte a aeronavei pentru un câmp vizual de 120 de grade care acoperă aproape 50.000 km2 și poate urmări simultan 600 de ținte la mai mult de 250 km. Procesarea datelor permite APY-7 să facă diferența între vehiculele blindate (tancuri cu șenile) și camioane, permițând personalului vizat să selecteze mai bine muniția adecvată pentru diferite ținte. Modurile SAR ale sistemului pot produce imagini ale obiectelor staționare. Obiectele cu multe unghiuri vor oferi o semnătură radar mult mai bună. Pe lângă faptul că este capabil să detecteze, să localizeze și să urmărească un număr mare de vehicule terestre, radarul are o capacitate limitată de a detecta elicoptere, antene rotative și avioane joase, cu aripi fixe, cu mișcare lentă. Subsistemele radar și computer de pe E-8C pot aduna și afișează informații ample și detaliate de pe câmpul de luptă. Datele sunt colectate pe măsură ce apar evenimentele. Aceasta include informații despre poziție și urmărire asupra forțelor terestre inamice/prietene. Informațiile sunt transmise aproape în timp real către stațiile terestre comune ale armatei SUA prin intermediul legăturii de date de control și supraveghere rezistente la blocaje (SCDL) și către alte noduri C4I la sol dincolo de linia vizuală prin comunicații prin satelit de frecvență ultra înaltă. Optsprezece stații de lucru ale operatorului afișează date procesate de computer în format grafic și tabelar pe ecrane video. Operatorii și tehnicienii îndeplinesc funcții de management al luptei, supraveghere, arme, informații, comunicații și întreținere. Northrop Grumman a testat instalarea unei camere MS-177 pe un E-8C pentru a oferi confirmare vizuală în timp real a țintei.
