„Brainstorming” la Moscova, Berlin şi Beijing!
Oct 16th, 2009 by admin
Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton – în vizită la Moscova, vicepreşedintele chinez Xi Jinping – primit ca distins oaspete la Berlin, primul ministru rus Putin – invitat la Beijing. Iată dinamica relaţiilor bilaterale între marile puteri, accentuată acum, după clarificarea, de către G20, a soluţiilor de reducere a consecinţelor crizei economico-financiare şi de depăşire a acesteia. Noua ordine mondială îşi croieşte drum ferm către societăţile noastre, lumea devenind pe nebănuite multipolară, cu ţările emergente contributoare la instaurarea ei (grupul BRIC)[i]. Esenţială a fost renunţarea, în ultimele luni, la conceptul Bush vizând scutul antirachetă din Europa şi introducerea Rusiei în ecuaţia arhitecturală de securitate, fapt ce a deschis calea pentru realizarea unui nou tratat asupra controlului armelor nucleare, care va înlocui vechiul acord START-1, încheiat în 1991, şi care va expira pe 5 decembrie 2009.
Conform înţelegerii dintre Obama şi Medvedev, din iulie a.c., de la Moscova, noul tratat de reducere al armelor strategice va fi gata anul acesta şi va genera micşorarea arsenalelor nucleare, din cele două ţări, la 1500-1675 focoase nucleare operative şi 500-1000 vehicule de lansare. Autorităţile SUA vor permite militarilor ruşi să inspecteze obiectivele nucleare americane, un acord de principiu, în acest sens, fiind convenit la Moscova, între secretarul de stat american Hillary Clinton şi omologul rus Serghei Lavrov. Conform planului elaborat, ruşii nu numai că vor avea acces la obiectivele nucleare americane, dar li se va permite să numere toate armele din arsenalul nuclear american. SUA nu au făcut niciodată astfel de concesii în domeniul nuclear. Asta ne duce la concluzia că vechile metode, care au complicat cooperarea americano-rusă sunt inteligent înlocuite cu soluţii noi, de cooperare bilaterală. În această viziune, primul zbor militar american către Afganistan, cu folosirea ca zonă de tranzit a teritoriului rusesc a avut loc pe 7 octombrie. Rusia a acceptat tranzitul trupelor americane către teatrul de operaţii afgan autorizând până la 4.500 de zboruri militare pe an, aproximativ 12 pe zi, fără taxe aeriene, dar şi fără permisiunea de a ateriza pe teritoriul rus. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova ar putea contribui mai mult la ajutorul internaţional acordat Kabulului. “Potenţialul pentru cooperarea militară americano-rusă în Afganistan (…) este departe să se fi epuizat“. La rândul său, Hillary Clinton a apreciat că acordul de tranzit ruso-american pentru Afganistan este “un exemplu de cooperare practică de care (cele două ţări) beneficiază reciproc“, subliniind că “potenţialul unei cooperări mai extinse” a fost de asemenea evocat în cadrul întrevederilor de la Moscova. Dialogul dintre Medvedev şi doamna Clinton, la Kremlin, a deschis uşa aplicării sancţiunilor împotriva Iranului, dacă acesta nu respectă promisiunile făcute către comunitatea internaţională, cu prilejul discuţiilor de la Geneva, angajamente cu care Rusia s-a declarat mulţumită.
În acest moment, numărul doi, în ierarhia oficială a puterii din statul chinez se află în turneu în Europa. El va poposi în Belgia, Germania, Bulgaria, Ungaria şi România. State cu care China are legături tradiţionale de prietenie, precum România şi Bulgaria, dar şi parteneri economici de prim rang precum Germania sau Comisia Europeană. Fost secretar al structurii comuniste, de partid, din Shanghai şi al comitetului provincial de partid din Zhejiang, vicepreşedintele chinez Xi Jinping este un lider cu un viitor bine conturat la Beijing. Relaţia bilaterală chino-germană are la bază cooperarea în reforma sistemului financiar, a protecţiei mediului, a securităţii alimentaţiei şi a celei energetice, ca şi în domeniul stabilităţii şi securităţii internaţionale. Cele cinci puncte propuse de vicepreşedintele Xi au găsit ecou la Berlin. Cancelarul Merkel le consideră elemente importante pe agenda bilaterală de lucru. China a promis sprijin Germaniei, pentru ocuparea unui loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Ulterior, întâlnirea lui Xi cu Jose Manuel Barosso a adus în atenţia UE trei propuneri chineze : 1. respectarea direcţiei strategice bilaterale stabilite; 2. cooperarea în beneficiul ambelor părţi, cu depăşirea divergenţelor, în primul rând a eliminării protecţionismului; 3. respect şi încredere reciproce.
Premierul Putin şi-a început vizita în China cu participarea la summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai[ii]. Vizita la Beijing a şefului executivului de la Moscova a consfinţit un „nivel fără precedent de înţelegere mutuală”, între cele două ţări, care le permite să rezolve „orice tip de problemă”, după cum a declarat premierul rus. Nu mai puţin de 40 de acorduri comerciale şi financiare, cu o valoare estimată la 3,5 miliarde de dolari, au fost semnate de către cele două părţi, ceea ce va face ca, în 2010, schimburile comerciale între cele două puteri să fie de 60-80 miliarde USD. China National Petroleum Corp va deveni principalul client al gigantului rus Gazprom. Gazul rusesc va ajunge în China prin două posibile gazoducte, unul pornind din estul Siberiei, traversând Extremul Orient şi Insula Sahalin, iar celălalt având drept punct de plecare vestul Siberiei. Contractul prevede livrarea a peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, cel mai probabil începând cu 2014-2015. În plan militar, cele două ţări au convenit ca fiecare din ele să o prevină pe cealaltă în cazul lansării de rachete balistice, de pe teritoriul lor.
Ce ne indică aceste vizite? Dorinţa SUA de a reduce arsenalele nucleare, de a stopa apariţia unui Iran cu arme nucleare în panoplie şi câştigarea râzboiului dus înpotriva teroriştilor în Afganistan. Rusia vrea redobândirea poziţiei pierdute în arena mondială, iar orientarea acesteia spre pieţele din Asia- Pacific, unde cererea de gaze naturale creşte este văzută ca o alternativă la piaţa europeană în declin. China caută să-şi diversifice sursele de aprovizionare, îndeosebi pe piaţa rusească apropiată. De asemenea, Beijing-ul pregăteşte noua generaţie de lideri, turneul european al vicepreşedintelui Xi Jinping find parte a acestei strategii. Organizaţia de Cooperare de la Shanghai vizează să fie în Asia imaginea în oglindă a ceea ce este NATO, în Europa. În ciuda condiţiilor economice grele, SUA rămâne atât pe plan economic, cât şi pe cel militar, cea mai puternică naţiune, deşi vin energic din urmă Germania, China, Japonia, iar din punct de vedere al forţelor armate şi Rusia. Toţi aceşti actori importanţi, pe tabla de şah a mapamondului recunosc ameninţările reale ale actorilor non-statali de tipul organizaţiilor teroriste de tipul al-Qaida.
[i] Brazilia, Rusia, India şi China grup care conform evaluărilor analiştilor Goldman Sachs nu se va constitui într-un bloc economic sau o asociaţie oficială,fiind deocamdată un club de discuţii sau o alianţă de puncte de vedere.
[ii] Organizaţia de Cooperare de la Shanghai a fost fondată în 2001 şi din ea face parte Rusia China şi republicile ex-sovietice Kazaskstan, Tadjikistan Uzbekistan şi Kirkistan
