SUA între Polonia şi Pakistan
May 25th, 2011 by admin
Am scris despre rolul Poloniei în evoluţia evenimentelor din Europa. Pentru început am să amintesc faptul că Polonia a încheiat o serie de parteneriate strategice în ultimii doi ani. Un parteneriat strategic cu Suedia care-i asigură protecţia pe flancul nordic al graniţei şi unul cu România care-i asigură flancul sudic şi ieşirea la Marea Neagră.
În flancul estic un conflict îngheţat: Transnistria. Germania prin vocea cancelarului Angela Merkel declară ca destinul actual al Republicii Moldova este marcat de conflictul Transnistrean. Pentru acesta nu s-a găsit încă o soluţie, preciza cancelarul,menţionând că Uniunea Europeană poartă întreaga răspundere pentru identificarea căilor de soluţionare şi depăşirea crizei. Angela Merkel preciza că această soluţie „ar trebui să asigure o viaţă mai bună tuturor cetăţenilor Republicii Moldova într-o ţară unită” .Cancelarul german a dat o rază de speranţă Chișinăului menţionând că negocierile oficiale întrerupte în 2006 vor putea fi reluate în iunie anul curent.
Subiectul de pe prima pagină a yiarelor:cine va fi noul director FMI?. Directorul general al FMI ar putea fi un polonez ? Având în vedere actuală configuraţie în care Asia cere o competiţie corectă şi transparentă, Europa riscă să piardă acest post deţinut din 1946. Între franţuzoaica Christine Lagarde, germanul Peer Steinbrück, turcul Kemal Dervis şi polonezul Marek Belka, pe cine putem alege? Un german sau un turc ar fi intransigenţi privind acordarea unor noi sume de bani Greciei. Un francez ar fi ideal la conducerea FMI dar el urmează unui alt francez Dominique Strauss-Kahn (China susţine Franţa). Cât despre un polonez, ei bine, de ce nu ? Polonia are mereu un candidat gata de a fi numit sau ales într-un post influent în UE sau în lume spre deosebire de noi sau de vecinii noştri din Est.
Săptămâna aceasta cel mai lung turneu al preşedintelui Obama în Europa se încheie la Varşovia. Acolo se vor stabili noile detalii referitoare la resursele energetice poloneze şi implicarea investitorilor americani dar şi realizarea unui acord militar privind amplasarea de avioane F16 în Polonia ce va fi urmată de instalarea unor baterii Patriot ca parte a fazei a treia a scutului anti-rachetă. Premierul polonez Donald Tusk care se confruntă în octombrie cu alegeri parlamentarea va avea ocazia să arate bunele relaţii existente între Washington şi Varşovia. Tot la Varșovia șefii de state din estul şi centrul Europei îl vor întâlni la un dineu de lucru pe preşedintele Obama. Datorită invitării preşedintelui Kosovo, nerecunoscut de Romania şi Slovacia (ca stat) ceea ce ştim acum cei doi preşedinţi nu vor participa.
Tot în flancul estic ministrul apărării ucrainean Nikolai Yezhel şi seful Biroului de Securitate Naţională al Poloniei Stanislaw Koziej au discutat rolul Ucrainei ca un stat nealiniat în contextul securităţii europene şi globale. De asemenea Koziej a transmis un mesaj pentru Yezhel din partea președintelui Bronislaw Komorowski care a subliniat importanţa dezvoltării cooperării între cele două ţări în sectorul de apărare. Ţările au mai multe proiecte militare de cooperare, inclusiv formarea unei brigăzi comune ucraineano –polono – lituaniene şi participarea în comun la misiuni internaţionale şi de menţinere a păcii.
În acest timp submarinul cu propulsie nucleară Ekaterinburg ce face parte din Flota de Nord a efectuat o lansare de succes a unei rachete balistice intercontinentale Sineva. Exerciţiul a fost unul de antrenament şi testare a gradului de pregătire al forţele strategice nucleare ruseşti. Rusia îşi întăreşte apărarea antiaeriană prin cuplarea radarelor (radare care pot detecta ţinte pe o arie cuprinsă între 70 grade elevaţie şi 240 grade azimut) de la Gabali, Voronej şi Armavir situate în Azerbaidjan şi pe care le-ar dori ca parte a sistemului de avertizare timpurie din scutul antirachetă european aşa cum declara deunăzi comandantul forţelor strategice nucleare ruse, Igor Morozov
În acelaşi timp ruşii l-au expulzat pe ataşatul militar israelian pentru o „presupusă afacere de spionaj” având ca temă relaţiile militare ale Rusie cu ţările arabe şi fostele state sovietice, în special contratele de livrare de tehnică militară, în conformitate cu declaraţiile Serviciului Federal de Securitate rus.
La vest de Rusia, Pakistanul îşi întăreşte relaţiile de cooperare militară cu China. 50 de avioane de luptă JF-17 sunt aşteptate la Islamabad în următoarele 6 luni. Avioanele costă între 20-25 milioane de USD şi sunt avioane multi-rol iar finanţarea se face printr-un împrumut dat de partea chineză. Se estimează că numărul avioanelor contractate se va ridica la 150 la finalul contractului. În acelaşi timp în Pakistan primul ministru Yousaf Raza Giliani şeful ISI şi şefii categoriilor de forţe armate au fost la un briefing în Parlamentul Pakistanez care a dezbătut operaţiunea militară americană ce a dus la eliminarea lui Osama bin-Laden. Briefingul a evaluat lipsa unei legislaţie pakistaneze în problemele de securitate naţională şi a modului în care armata a răspuns acţiunii americane. Şeful aviaţiei a ridicat problema controlului radar la graniţă iar şeful ISI a arătat superioritatea tehnologică americană care le-a permis intrarea în spaţiul aerian fără a fi detectaţi. Concluzia: trebuie întărită legislaţia şi dotarea forţelor armate dar şi fiecare dând conducătorii militari să-şi asume partea de vină.
Barack Obama a subliniat într-un interviu că SUA respectă integritatea statală a Pakistanului, dar că nu va ezita să acţioneze împotriva terorismului, chiar fără a informa autorităţile unui alt stat, dacă situaţia o va cere. „Scopul nostru este să asigurăm securitatea SUA. Respectăm suveranitatea pakistaneză, dar nu puteam închide ochii în faţa unui inamic care plănuieşte activ să ucidă americani sau aliaţi ai acestora. Nu putem permite derularea unor astfel de planuri fără să acţionăm. Iar speranţa noastră este că vom putea realiza acest lucru respectând Pakistanul. Nu este însă un secret – am spus-o şi înainte de a deveni preşedinte – dacă SUA află locaţia lui bin Laden, vom acţiona imediat pentru a-l lichida”- declara liderul american.
Preşedintele american Barack Obama efectuează săptămâna aceasta o vizită în Europa destinată în special revitalizării relaţiilor transatlantice. Irlanda, Marea Britanie, Franţa şi Polonia sunt etapele acestui turneu diplomatic, mai lung decât de obicei. Barack Obama se va vedea însă, la reuniunea G8 de la Deauville, şi cu omologul său rus, Dmitri Medvedev dar şi cu premierul japonez iar la Varşovia este prevăzut un dineu cu mai mulţi lideri din Europa centrală şi răsăriteană. Este momentul în care credibilitatea G8 este la cea mai scăzută cotă şi ea trebuie revigorată.
Prin vizita sa în Polonia liderul de la Casa Albă va încerca să arată că America nu a uitat de ţările Europei răsăritene şi de trecutul lor comunist. Această vizită vine într-un moment destul de tensionat când Washingtonului i se reproșează că a privilegiat relaţii lui Rusia. Casa Albă încercă să-i asigure pe liderii central şi est europeni că nu au nici un motiv să se teamă de o eventuală marginalizare.
