Turneul european al preşedintelui Barack Obama.
May 30th, 2011 by admin
Turneul european al preşedintelui american Barack Obama s-a încheiat. Multe simboluri a fost strecurate în scenariul acestei vizite. În Irlanda, punctul de început al turneului european, Barack Obama a vizitat o localitate situată la 120 de kilometri de Dublin unde s-a născut unul dintre strămoşii săi. O ocazie de a aminti lumii că 30 de milioane de americani au rădăcini irlandeze inclusiv actualul preşedinte. La Londra Barack Obama a rostit , în faţa parlamentarilor britanici, cel mai important discurs al acestui turneu diplomatic, discurs axat pe importanţa alianţei transatlantice. În cuvântul său preşedintele Barack Obama i-a asigurat pe britanici de durabilitatea relaţiilor bilaterale iar pe europeni de continuarea parteneriatului transatlantic ca un pilon central al ordinii mondiale. Un consiliu strategic de securitate naţională între SUA şi Marea Britanie se va reuni din două în două luni, pentru a studia toate întrebările sensibile legate de Iran, Pakistan, Orientul Mijlociu sau terorism. Este reluarea unei relaţii bilaterale istorice ce caracterizează în final relaţia SUA-Europa.
Momentul turneului este unul dificil pentru Europa pentru care rezultatele atacurilor aeriene din Libia sunt neconcludente, războiul din Afganistan se prelungeşte, criza datoriilor suverane şi cea a economiilor Europei se adâncesc. De asemenea se manifestă o îngrijorarea accentuată datorată creşterii economice rapide şi sustenabile a ţărilor emergente precum China şi India.
În discurs, Obama a menţionat că relaţia transatlantică are la bază cea mai de succes alianţă militară NATO din toate timpurile care este pregătită să facă faţă noilor ameninţări globale: terorismul, pirateria, atacurile cibernetice şi proliferarea nucleară.
Obama a transmis europenilor că vechiul continent contează în continuarea enorm pentru Statele Unite, că Washingtonul nu i-a uitat, că americanii şi europenii au în comun o serie întreagă de valori şi că divergenţele dintre ei în privinţa unor dosare internaţionale nu sunt de loc grave.
A urmat prezenţa lui Barack Obama la Deauville, în Normandia, unde s-a desfăşurat Summitul G8. Momentul actual a avut o încărcătură simbolică şi datorită unui cor de voci de pe planetă care cer înlocuirea definitivă a acestui tip de întâlnire „elitistă” cu reuniunea G20. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ţinut însă mult ca grupul G8 să-şi păstreze credibilitatea internaţională, ceea ce Barack Obama pare să fi acceptat, deşi cu multe îndoieli.
Summitul G8 din Franţa s-a încheiat cu un mesaj clar pentru Tunisia şi Egipt, dar şi pentru Libia. Mesajul fusese anticipat de preşedintele Obama cu prilejul discursului ţinut la Departamentul de Stat cu 2 săptămâni înainte. Cele două ţări africane Tunisia şi Egipt, în care preşedinţii au fost schimbaţi prin revoltă populară au primit promisiuni clare din partea liderilor mondiali că vor fi ajutate financiar cu 40 de miliarde de dolari. Să detaliem pachetul financiar de 40 de miliarde de dolari promişi în timpul Summitul lui G8 pentru a susţine “primăvara arabă: 20 de miliarde vor proveni de la bănci de dezvoltare (excluzând Fondul Monetar Internaţional), 10 miliarde de dolari din angajamente bilaterale şi 10 miliarde de la ţările din Golf. Franţa va fi unul din donorii importanţi cu aproape un miliard de USD.
La Summitul G8, Rusia s-a impus pentru prima dată ca mediator potenţial în conflictul libian. În dezacord cu poziţia sa de până acum, Rusia a cerut vineri plecarea liderului libian Muammar Kadhafi. Declaraţia finală a Summitului G8 reflectă această schimbare spectaculoasă de poziţie, afirmând că Muammar Kadhafi „nu are viitor într-o Libie liberă şi trebuie să plece”. Rusia , prin vocea preşedintelui Medvedev a anunţat că va trimite un emisar la Benghazi, pe înaltul reprezentant rus pentru Africa Mihail Marghelov pentru a purta negocieri cu Gaddafi. Preşedintele Medvedev a ţinut să precizeze că situaţia din Libia este foarte diferită de cea din Siria, ţară pe care Moscova o susţine, în pofida reprimării manifestaţiilor împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad.
Cert este că pentru europeni Libia şi Siria sunt considerate un obstacol în calea propagării spiritului revoluţiilor tunisiană şi egipteană. G8 este gata să încurajeze printr-un ajutor economic ţările nord africane pentru a se elibera de dictatură şi a porni pe calea democratizării propriilor societăţi.
Partenerii Rusiei din G8 şi-au confirmat intenţia de a contribui la aderarea Rusiei la OMC(Organizaţia Mondială a Comerţului) până la sfârşitul anului 2011.
În documentul final al Summitului G8 mai sunt stipulate prevederi referitoare la situaţia din Japonia, Internet, economia globală, comerţul internaţional, inovaţii, securitatea nucleară, schimbările climei.
În ultima etapă a turneului european Obama a dorit să îi liniştească pe polonezi şi pe est europeni de faptul că sprijinul american este continuu şi nealterat. Preşedintele american a promis Varşoviei să relanseze parteneriatul economic şi de securitate. De asemenea preşedintele american a declarat că Washingtonul depune eforturi pentru a anula obligativitatea vizelor pentru polonezii care vor să călătorească în Statele Unite.
Preşedintele american, Barack Obama, le-a oferit asigurări Moscovei şi interlocutorilor săi polonezi cu privire la intenţiile Washingtonului în legătură cu scutul antirachetă. „Apărarea antirachetă este un domeniu în care ar trebui să cooperăm cu ruşii, pentru că facem faţă unor ameninţări comune”, a declarat Obama, în cadrul unei conferinţe de presă, după o întrevedere privată cu preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski.
Obama a mai precizat că experienţa unică a Poloniei privind schimbarea democratică poate ajuta ţările care încă se luptă pentru a-şi îndeplini promisiunile de democraţie. „Este important să încurajăm Belarusul să construiască o societate democratică” a precizat Obama. Belarusul este vecinul estic al Poloniei.
Obama la fel ca şi la Deauville unde a redat poziţia de lider mondial pentru G8 a pus Polonia în poziţia de lider la Europei Centrale şi de Est cu atribuţiuni clare politice economice şi militare.
„Aşteptăm cu nerăbdare ca Polonia să preia preşedinţia Uniunii Europene”, a declarat Obama continuând „O Europă puternică, unită este în interesul politic şi economic al Statelor Unite”.
Aşa cum remarca ziarul Libération „preşedintele american a devenit şi irlandez, britanic şi chiar polonez, cu ocazia sejurului său european. În Irlanda, Obama a fost să viziteze satul unui stră-străbunic, recent descoperit în arborele sau genealogic ceea ce ne transmite că este şi el un american adevărat pentru că are sânge irlandez. În Marea Britanie, a doua etapă a turneului său, Obama s-a înclinat în fata Majestăţii Sale Regina, prezentându-se ca „nepotul unui kenyan care a servit armata britanică”. În Polonia, în sfârşit, aşa cum arată Washington Post, s-a făcut polonez: „Sunt Polonez pentru că vin din Chicago. Şi a trăi la Chicago fără a deveni şi polonez, este ceva în neregulă”, a declarat preşedintele făcând aluzie la importanta comunitate poloneză din oraş”. De reţinut că atât la alegerea lui Bill Clinton cât şi la cea a lui Obama comunitatea poloneză din SUA a susţinut pe reprezentanţii Partidului Democrat.
Fără îndoială turneul european al preşedintelui Obama şi-a atins obiectivele. Pragmatismul şi eficienţa preşedintelui american sunt evidente. Urmează alegerile din SUA unde un preşedinte în funcţie este extrem de greu de învins.
