Cutremur de …4 stele în Turcia
Aug 2nd, 2011 by admin
Generalul Kosaner şi adjuncţii săi au declanşat vineri o criză gravă în Turcia, depunându-şi demisiile, pe fondul unui dezacord cu guvernul islamist-conservator în legătură cu promovarea militarilor de rang înalt aflaţi în închisoare sub acuzaţia de complot împotriva regimului. 22 de generali şi mai mulţi ofiţeri activi sau în retragere se află în prezent în închisoare, acuzaţi pentru implicare în comploturi împotriva actualei puteri. Reacția guvernului a fost promptă. Recep Tayyip Erdogan l-a numit imediat pe comandantul jandarmeriei, generalul Necdet Ozel, în funcţia de şef interimar al Statului Major al armatei.De reținut că armata, în trecut foarte influentă în viaţa politică, este, de mai mulţi ani, ţinta criticilor şi acuzaţiilor, printre care se numără şi cele de complot pentru înlăturarea guvernului lui Erdogan.
Pentru prima oară în istoria modernă a Turciei o dispută între guvern şi liderii armatei s-a încheiat cu demisia şefului Marelui Stat Major şi şefilor armatei de uscat, marinei şi aviaţiei. De sâmbătă, Turcia a intrat într-o epocă în care Armata nu mai poate fi garantul laicităţii.
Analiza
Anual promovările militarilor se fac în Turcia în sedința Consiliului Suprem Militar. Anul acesta chiar înaintea sedinței o serie de ofițeri turci au fost arestați sub acuzația de complot la adresa autoritaților statului. O serie de întâlniri între generalul Kosaner și primul ministru Recep Tayyip Erdogan nu au reuşit să soluţioneze diferendele. Imediat după eșuarea discuțiilor și demisia șefului statului major, președintele Turciei Abdullah Gul la numit pe generalul Necdet Ozel interimar la apărare. Generalul Kosaner fusese numit cu un an îninte în fucția supremă în armată iar numirea a survenit după o perioadă lungă de negocieri între armată și guvern.
Între partidul de guvernământ și armată au fost doi ani tensionați cele două entități fiind implicate într-un război mediatic cu acuzații dintre cele mai grave precum faptul că armata se pregătește de o lovitură de stat. Investigaţiile în așa numita conspirație “Sledgehammer” este principală cauză a demisiei de astăzi. Acest caz este datorat unui seminar ținut în fața conducerii armatei în 2003, unde s-a prezentat un scenariu în care sunt atacate moschei și se creiază un conflict cu Grecia, astfel încât armata să preia puterea la Ankara. Urmare a acestuia 17 generali şi amirali (care așteaptă promovarea anul acesta) au fost printre cei închişi și acuzați de conspirație împotriva statului de drept. În total, aproape 250 de ofiţeri au fost acuzaţi de conspiraţie (173 în serviciul activ, 77 pensionaţi).
Liderii militarilor doresc ca promoțiile anuale planificate conform ghidului carierei să să desfășoare fără obstrucții,inclusiv pentru ofițeii implicați în investigații.
“A devenit imposibil pentru mine să continue în această funcţie înaltă, pentru că sunt în imposibilitatea de a-mi îndeplini responsabilitatea mea principală de a proteja drepturile personalului din subordine” a precizat generalul Kosaner pentru Agenția de ştiri Hurriyet.
Generalul Kosaner şi ceilalți membri din Consiliul Superior Militar a demisionat la câteva ore după ce un tribunal a condamnat 22 de militari, inclusiv generali pentru o presupusă campanie de denigrare a guvernului dusă pe Internet.În 1997 demisia unor lideri militari a dus la înlăturarea primului guvern islamist instalat la Ankara.
Liderii de la Ankara au hotărât ca şedinţa Consiliului Militar Suprem să aibă loc în ciuda acestor evenimente la data stabilită.
Dezbaterile actuale din Turcia au la bază modul diferit în care armata şi guvernul văd viitorul ţării. Guvernul vede ca importante elementelor democratice introduse într-o ţară guvernată până acum de armată şi de elitele de la Istanbul. Armata acuză guvernanții de islamizarea încet cu încetul a ţării, transformând-o dintr-o ţară cu orientare vestică în una islamică care-şi vânează opozanţi şi dizidenţii. La reunirea Parlamentului în iunie 169 de parlamentari ai opoziţiei nu au depus jurământul din cauza acuzaţiilor aduse armatei şi au paralizat astfel lucrările forumului decizional turc.
Concluzii:
Relaţiile între militari şi civili s-au deteriorat puternic în ultimi doi ani(anul trecut şedinţa Consiliului Militar Superior a avut aceleaşi momente de tensiune). Această situaţie este datorată neîncrederii armatei mai precis a unor lideri militari în rădăcinile islamiste ale partidului de guvernământ Partidul Justiţiei şi Dezvoltării. În timp ce demisiile sunt stânjenitoare pentru guvern, acestea îi aduc lui Erdogan o victorie asupra secularismului al cărui gardian este armata creată de fondatorul Turciei moderne Mustafa Kemal Ataturk.
Aduc demisiile o pierdere de imagine pentru actualul guvern? Nu. Partidul Justiţie şi al Dezvoltării a câştigat recentele alegeri cu 50% din votanţi iar aceste frământări nu atentează la supremaţia lui Erdogan. Situaţia economică cu creştere de peste 10% a făcut ca nivelul de trai să crească şi a adus mulţumirea în rândul păturii de mijloc a populaţiei.
Pentru militari o situaţie „extraordinară”.Noul şef al trupelor de uscat generalul Necdet Ozel va deveni cel mai probabil Şeful Statului Major al armatei turce. Timpul loviturilor de stat militare a trecut. Din 1960 au mai fost în 1971, 1980 iar ultima a avut loc în1997. Atunci o serie de lideri actuali, printre care şi Erdogan, erau membrii ai Partidului Bunăstării şi au fost înlăturaţi de la putere de către militari.
Apropierea de UE şi de condiţiile acesteia de accedere au făcut ca noul guvern să aducă în prim plan controlul civil asupra armatei. Este clar că asupra armatei turce sunt presiuni mediatice a căror încărcătură de realism este pus la îndoială. False poveşti despre armată sunt puse în circulaţie cu scopul de a ştirbi prestigiul acesteia. Este o măsură cu efecte psihologice în rândul populaţiei deosebite care duce la polarizarea societăţii turce fapt evident pe străzile din Istanbul, în cafenele sau restaurante.
Moralul trupelor turce este în continuă scădere în timp ce la cele două graniţe de est şi de vest situaţia nu este dintre cele mai bune. Suspiciunile printre personalul militar turc au atins paroxismul. Un alt „complot” denumit Internet Memorandum este pe rol. Au fost deja arestaţi 22 de militari printre care şi comandantul corpului de armată Aegea împreună cu alţi 6 generali şi amirali. Numărul actual al generalilor arestaţi se ridică la 40.
În condiţiile unei recrudescenţe a PKK posibilitatea unui răspuns adecvat din partea armatei este puţin probabil.La fel este greu de presupus un răspuns adecvat în situaţia în care Siria se angajează în acţiuni militare „nesăbuite”.
Opoziţia este ineficientă în a lua apărarea armatei şi-i solicită acesteia să nu intre în politică şi să-şi păstreze neutralitatea.
Guvernul a reiterat faptul că şedinţele Consiliului Militar Superior vor fi menţinute la datele anunţate, de două ori pe an. Guvernul este gata să restaureze lanţul de comandă în armata turcă cât mai repede cu putinţă.
Situaţia a avut totuşi repercusiuni pe bursă slăbind lira turcească datorită riscului instabilităţii politice.
Va fi uşor pentru guvern să-i înlocuiască pe demisionari? Da. Dar trebuie ţinut cont de faptul că armata turcă este crescută în fundamentele ei să apere secularismul însăşi esenţa satului creat de Ataturk. Ca să creezi un modus vivendi înlocuind un grup de generali secularişti cu alţii de acelaşi tip cred că pe moment nu duce la soluţionarea crizei.
Si sa nu uitam!
Încă de la naşterea Republicii Turce, Atatürk a oferit armatei rolul de garant al laicităţii statului. De-a lungul anilor, armata a intervenit de mai multe ori şi a îndepărtat de la putere lideri pe care i-a considerat islamişti. Ultima oară a făcut acest lucru în 1996, când l-a forţat pe premierul islamist Necmettin Erbakan să demisioneze. Mai mulţi suporteri ai lui Erbakan, printre care se numărau şi Abullah Gül şi Recep Tayyip Erdogan, au fost arestaţi atunci pentru câteva luni. Cei doi s-au dezis ulterior de mentorul lor şi au creat AKP, acceptând deschis regimul secular, dar adversarii lor continuă să îi acuze că, sub masca democratizării, urmăresc islamizarea Turciei. Dacă acesta este scopul lui Erdogan, loviturile repetate date puterii armatei îl aduc mai aproape de atingerea obiectivului său.
Diviziunea societăţii turce se adânceşte pe zi ce trece şi toate realizările actualului guvern se vor prăbuşi într-o criză profundă de sistem. Deşi economia a crescut de trei ori în ultimii 10 ani iar influenţa politică în regiune a devenit una determinantă, dacă problemele interne se înrăutăţesc interesul pentru modelul de creştere turc va fi din ce în ce mai mic, iar Turcia va redeveni un participant ca oricare pe arena politică a Orientului Mijlociu.
PS: discursul primului ministru Cameron cu prilejul vizitei preşedintelui Băsescu la Londra dă o speranţă importantă Turciei cu privire la aderarea la UE. Este pentru prima dată când un politician important al vestului dă o astfel de speranţă. Este poate similară cu cea dată Românie de Tony Blair în 1998 în Parlamentul de la Bucureşti. Vom vedea!
