Între Deveselu și Kabul… via Moscova
Oct 10th, 2011 by admin
Zilele acestea, știrile la posturile de televiziune din România, abundă în discuții referitoare la scutul antirachetă de la Deveselu. La Adunarea Parlamentară a NATO, nu numai rușii ne dau sfaturi, dar și francezii. Ei au uitat că sunt în NATO, iar art.5 al Tratatului de la Washington este în vigoare? Cat priveste Ucraina reactia a fost una previzibila. Ei si asa continua lucrarile la Canalul Bastroe?!
Spunea bine ambasadorul nostru la NATO, Sorin Ducaru, că “propunerea Rusiei de a avea un sistem integrat de scut (cu NATO – n.a.) prezintă dificultatea responsabilității fiecarei părți. Nu cred că Rusia și-ar da responsabilitatea apărării propriului teritoriu altcuiva. La fel și NATO“. Oficialul roman a explicat că sistemul anti-racheta NATO/SUA e un sistem pur defensiv și în nici un caz îndreptat împotriva unor potențiale amenintari din Rusia, fiind incapabil să oprească rachetele nucleare intercontinentale ce ar putea fi lansate din Rusia. Rusia amenință prin voce lui Rogozin (ambasadorul Rusiei la NATO) că nu va participa la reuniune NATO Rusia, de la Chicago, de anul viitor, cu prilejul summitului NATO. Rusia trebuie să înțeleagă că numai un schimb de informații referitoare la spațiul aerian poate conduce la o cooperare în domeniul unei apărări comune. Bineînțeles ca rușii au priceput acest lucru. Dar au alegeri și nu pot declara că, totuși, Razboiul Rece a fost pierdut de Kremlin. Unde mai pui ca viitorul nu sună bine! Dar asta este Rusia și trebuie luată ca atare, o putere imperială. De când l-a numit Elțîn pe Putin la conducerea țării, în 1999, Rusia s-a întors de unde a plecat… înainte de 1989, cel puțin din punct de vedere politic și militar. Tucidide avea dreptate: istoria se repeta!
Și la urma urmei, de ce Romania ar negocia cu Rusia, “în genunchi”, orice tratat pe care-l încheie cu terți sau cu Moscova? Ori poate Gazi Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate în fortificaţiile de la Plevna, i-a predat sabia odata cu capitularea tareviciului Alexandr Alexandrovici si nu colonelului român Mihai Cerchez? Și să nu uităm noi, dar nici rușii, că acolo în 1877, în Razboiul de Independență al românilor, principalul aliat al Rusiei, în victoria împotriva otomanilor, a fost Romania (care a mobilizat o armată de 60.000 de oameni). Altfel soarta războiului ar fi fost alta.
Evident relația strategică a României cu SUA, sau cum a fost denumită de secretarul de stat Hillary Clinton un ”Parteneriat pentru secolul XXI“ a dus la asigurarea protecției teritoriului Europei Centrale și de Est, împotriva unui eventual atac cu rachete, lansate de la Teheran. Și, să fim serioși, chiar dacă Deveselu este în faza de proiect aprobat, Fregata Monterey patrulează deja în Mediterana și este dotată cu interceptoare SM-3.
Olanda s-a angajat să participe la protecția antiaeriana a bătrânului continent. Ministrul olandez al apărării a anunţat instalarea de sisteme de radar Smart-L pe cele patru fregate de apărare aeriană şi de comandament de care dispune marina olandeză. Aceste sisteme fac parte din programul ALTBMD (Programul de apărare activă multifuncţională împotriva rachetelor balistice) al NATO şi au ca scop protejarea teritoriului european prin interceptarea rachetelor intercontinentale ostile. Două fregate echipate, una în Marea Baltică şi alta în Mediterană, sunt suficiente pentru a acoperi întreg spaţiul aerian european. Olanda este prima ţara europeană din NATO, după România, care va contribui semnificativ la scutul antirachetă european, al NATO.
Și încă un lucru. Costul total al eforturilor internaționale în Afganistan ajunge pana la 110 miliarde de dolari pe an, iar misiunea de instruire și antrenament a NATO în Afganistan îi costă pe americani și pe europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adică peste 16 miliarde de dolari pe an, se arată într-un raport al Adunarii Parlamentare NATO prezentat la București de raportorul estonian Sven Mikser la 10 ani de la declanșarea conflictului. În aceste condiții apare o întrebare legitimă: a calculat cineva cât a costat securitatea continentului european (controalele pe aeroporturi în gări sau porturi) în acești ani? S-au viețile celor care au murit la Madrid sau Londra in atacurile teroriste de dupa 11 septembrie?
Dar să lăsăm Deveselu să se odihnească gândindu-se la viitorii investitori și să facem un scurt tur asupra ultimelor evenimente internaționale.
Rusia după clarificare întrebării ”Cine va candida la viitoarele alegeri?” se ocupă, înaintea vizitei la Beijing a ”liderului spiritual” de la Kremlin, Vladimir Putin, de arestarea spionilor chinezi. Spionul, identificat este Tun Sheniyun, și a fost arestat la Moscova pe 28 octombrie 2010. Curios, timp de un an rușii au tăcut. Ce a făcut chinezul? A furat documentație tehnologică și de reparații pentru sistemele S-300. Dar sistemul era deja vândut în China! Ce mai putea fura? Chinezul a lucrat ca translator pentru delegația oficială chineză. Bineînțeles oficialii chinezii nu au reacționat. Tun va avea parte de 10 la 20 de ani de închisoare dură în Rusia. Asta în cazul în care nu va fi schimbat cu un rus prins la Beijing sau aiurea, pe intinsul teritoriu chinez. În orice caz analiștii spun că întreaga acțiune este o mistificare sau așa cum le place generalilor ruși s-o numească – ”Maskirovka”. De fapt eu cred că rușii au scăpat din vedere mentenanța de după realizarea contractului.
Deși Putin conduce cu o mana forte regimul de la Moscova viitorul prim ministru (!?) Dimitri Medvedev a avut o reacție corectă la afirmațiile ministrului rus de finanțe, prieten al actualului premier. Alexei Kudrin, ministrul de finante, și-a dat demisia, în urma unei confruntari televizate pe care a avut-o cu presedintele Dmitri Medvedev. În urma schimbului de replici, liderul de la Kremlin i-a cerut ministrului ori să-și explice poziția critică față de politica sa, ori sa își dea demisia. Dacă inițial ministrul i-a spus că se va gândi și se va consulta cu premierul Vladimir Putin, în cele din urmă a renunțat la pozitia pe care o ocupă din 2000, dandu-și demisia. Kudrin a ajutat Rusia să treacă de perioada critică a crizei financiare, în 2008 – 2009. Demisia sa înseamnă un handicap pentru guvernul de la Moscova. Media internationala speculează că plecarea lui Kudrin poate avea un efect mai mare asupra economiei decat alegerile prezindetiale din 2012. Kudrin a fost mentionat ca posibil premier, în cazul în care Putin ar deveni din nou presedinte. Și încă un amănunt. Kudrin a fost printre cei care l-au adus pe Putin la Moscova în 1990 și l-au ajutat să navigheze într-un peisaj politic complicat. De fapt, Kudrin s-a opus eliberării rezervei monetarea imense a Rusiei și preluării de catre FSB a finanțelor rusești în 2007 când, adjunctul său a fost închis pe motive încă neelucidate.
Este de remarcat declaratia sefului statului roman, la Adunarea Parlamentara a NATO, care a reiterat pozitia Romaniei privind retragerea trupelor ruse din Transnitria. In acest mod presedintele Romaniei a demonstrat ca viitoarea amplasare a unor interceptoare la Deveselu, este una care nu afecteaza relatiile bilaterale romano-ruse. Dorinta tarii noastre fiind ca acestea sa fi abordate cu viitorul presedinte Vladimir Putin, de o maniera previzibila, constructiva, menita a diminua neancrederea reciproca.
Ironia istoriei a facut ca prin desertul afgan sa patruleze initial soldatii rusi, ca expresie a dorintei mentinerii la Kabul a unui regim de inspiratie sovietica.
Acum, forta expeditionara romaneasca se afla pe teritoriul afgan la solicitarea partenerului strategic american, pentru a da o sansa democratiei, la Kabul, la care viseaza toate popoarele din Asia.
Tucidide avea dreptate, ca istoria se repeta, cu diferenta ca acum evolueaza alti actori, pe alte coordonate geopolitice.
