Dragonul chinezesc în Oceanul Indian.
Dec 17th, 2011 by admin
Insulele Seychelles, un avampost al Africii, se uită spre Est! Au devenit insulele Seychelles importante acum, sau au fost dintodeauna? Arabii, protughezii, pe ale căror hărți, insulele sunt marcate din 1502 (Vasco da Gama – 1502, Pedro Mascarenhas-1505), englezii și în final francezii au trecut pe aici ocupând pe rând diverse insule din arhipelag. Republica Seychelles, o republică prezidențială, este o țară insulară, format din 115 de insule situate în Oceanul Indian, la 1,600 km est de Africa, în nordul insulei Madagascar. Alte regiuni și țări vecine sunt: Zanzibar la vest, Maurițius și Réunion la sud, Comore și Mayotte în sud-vest, iar Maldive la nord-est. Seychelles are cea mai mică populație dintre toate statele Africii.
După Anglia și Franța, state care au dominat zeci de ani teritoriile, China este acum una dintre țările care au interese strategice asupra insulelor din Oceanul Indian. Al treilea mare consumator de petrol din lume folosește rutele din Oceanul Indian pentru a transporta țițeiul necesar consumului propriu. Din acest motiv economic, dar și dintr-un motiv militar, de a suprveghea zonele de conflict din Afganistan și cea posibilă din Iran, dar și India, care a devenit, într-un fel, stăpânul acestor căi de comunicații din Oceanul Indian.
Oceanul Indian devine locul de confruntare între cele două puteri militare SUA și China. China se pregătește pentru reangajarea SUA în Asia, iar insula Seychelles reprizintă o poziție strategică pe traseul resurselor petroliere care “curg” în Asia.
Apele oceanului comunică spre Est cu cele ale Pacificului prin strâmtorile Malacca, Sunda şi alte strâmtori dintre insulele apusene ale Arhipelagului Indonezian, prin Strâmtoarea Bass dintre Australia şi Insula Tasmania, precum şi prin larga deschidere dintre Tasmania şi Antarctida. Comunicarea cu apele Atlanticului se realizează printr-o deschidere şi mai mare de-a lungul meridianului de 20º E între Africa şi Antarctida, ca şi prin Canalul Suez care face legătura dintre Marea Roşie, care aparţine Oceanului Indian, cu Marea Mediterană, ce aparţine Atlanticului. Cine va controla strâmtorile din Oceanul Indian va controla, de fapt, rutele energetice.
China a luat startul și a anunțat oficial că ar putea folosi Seychelles ca o bază de oprire pentru aprovizionare a navelor sale militare, ce efectuează misiuni anti-piraterie. La originea acestei decizii se află invitaţia oficialilor din capitala insulelor, Victoria, transmisă la începutul acestei luni, în timpul unei vizite oficiale a ministrului chinez al apărării, Liang Guanglie.
Anunţul vine într-un moment de îngrijorare tot mai mare datorat influenţei crescute a Chinei în Oceanul Indian, un culoar de transport maritim vital ce conectază Asia, Europa şi Orientul Mijlociu.
Să analizăm situația.
Primul chinez s-a stabilit în Seychelles în 1863. În 1976, pe 30 iunie, s-au stabilit relații diplomatice cu Beijingul, iar 31 de ani mai târziu s-a deschis ambasada insulei în capitala chineză. Insula are o populație de 82500 de locuitori. Economia Seychelles are doi stâlpi de susținere, turismul și pescuitul, 92% din exporturi fiind bazate pe pește și produse din pește. Din cei 34 milioane de turiști chinezi care se găsesc în străinătate anual, câteva sute vizitează insula. Insula adună în jur de 140000 de turiști din diverse colțuri ale lumii anual.
China acordă o importanță strategică insulei, prezența acolo a președintelui Hu Jintao, odată cu turneul african, fiind relevantă. Seychelles este membră a Commonwealth dar și a Organizației Internaționale a Francofoniei. Seychelles asigură președinția Comisiei Ocanului Indian formată din Insulele Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles și Insulele Reunion.
Beijingul a finanţat sau are planuri de a investi în mai multe proiecte majore de infrastructură în Oceanul Indian, inclusiv în porturile din Sri Lanka, Bangladesh şi Myanmar.
Anunțul, privind o staționare de tip logistic a navelor marinei militare chineze în Seychelles, a fost acoperit pe larg în presa de stat chineză, rapoartele experţilor militari chinezi citați, precizând că mutarea este echivalentă cu instituirea a unei baze militare în afara grannițelor naționale. Este o provocare pentru marina chineză, de a asigura logistica la mare dinstață de țărmurile Chinei. Ca parte a asigurării logistice în regiune, China a mai folosit porturile Salalah în Oman, dar și porturile Aden, Djibouti și Karachi. Seychelles va fi numai o lărgire a spațiului de manevră a marinei Chinei în Oceanul Indian.
China a fost din plin implicată în misiunile anti-piraterie din Golful Aden în largul coastei Somaliei şi în Oceanul Indian. Din 2008, China a efectuat 10 misiuni de escortă (au fost escortate 4300 nave) și a deplasat mai mult de 8.000 de militari în Golful Aden. Evoluțiile Armatei de Eliberare Populară a Chinei în acțiunile antipiraterie din Golful Aden au început în 2008.
Acum, în noile condiții, politica Chinei de neimplicare în treburile interne ale altor state va trebui justificată. Dezbaterea a început la Beijing. Extinderea operațiunilor navale chineze necesită noi aranjamente interguvernamentale dar Beijingul încearcă să facă acest lucru folosind, în primul rând, mijloacele economice de care dispune.
Care va fi portul gazdă pentru marina chineză? Portul de pe insula Mahe care este unul unde prezența navelor SUA a devenit o permanență, portavioane și nave de război, dar și nave și portavioane franceze și engleze. În porturile insulei Seychelles sunt găzduite pe lângă navele americane de asalt, mai mari decât oricare din navele chineze, avioanele de cercetare americane P-3C Orion sau UAV de tipul MQ-9 Predator.
În acest timp adjunctul șefului statului major general Gen. Ma Xiaotian a ajuns în Sri Lanka unde va avea întâlniri cu toți oficialii importanți de pe insulă pentru a obține aprobarea instalării unei baze navale militare.
India a reacționat imediat, prin mistrul de externe Manmohan Singh afirmând că marina chineză construiește baze navale în Pakistan, Sri Lanka și Seychelles. Astfel India a reluat cooperarea navală cu Rusia închiriînd pe o perioadă de 10 un submarin nuclear rusesc clasa Nerpa ce va intra în dotare în 2012. Din punct de vedere politic New Delhi nu va ceda locul de lider în Oceanul Indian chinezilor. Indienii se simt acum încercuiți de chinezi.
Ceea ce se întâmplă acum este de fapt aplicarea strategiei coloniale a colanului de perle. Ea se referă la porturile din Djibouti, Yemen, Oman, Pakistan, Sri Lanka, Bangladesh și Myanmar pe care China încercă să și le apropie militar.
Misiune de ocupare militară a posturilor din regiune s-a copt în cadrul misiunilor de luptă anti-piraterie. Dar China are și dreptul de a exploata resurele minerale din Oceanului Indian, pe o suprafață de 10 mii de km pătrați, pe o perioadă de 15 ani. Dreptul a fost obținut de la Autoritatea Internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor de sub tutela ONU.
Va deveni insula Mahe pentru chinezi ceea ce este Diego Garcia pentru americani? Rămâne de văzut în anii ce urmează.
Cert este că China își extinde, fără precedent, operațiunile militare navale.
