Reinventarea Pentagonului
Jan 29th, 2012 by admin
Președintele american, Barack Obama, a prezentat noua strategie militară a SUA, care vizează în egală măsură o reducere a forțelor armate, în contextul măsurilor de austeritate dar și menținerea superiorității militare a Americii în lume.
Ce presupune noua startegie militară? Reduceri substanțiale din bugetul Pentagonului. În urmatorii 10 ani, bugetul Pentagonului va scădea cu peste 480 de miliarde de dolari. Prevestește acest fapt o schimbare radicală a rolului SUA în arena militară internațională? Nici pe departe, dar implică o nouă abordare strategică. SUA va muta interesele strategice din Oceanul Atlantic către Oceanul Pacific. Noua strategie militară devoalează și o componentă care este îndreptată către menținerea securității rutelor comerciale mondiale, a căilor energetice principale.
Totodată, prezența militară americană în Europa nu va rămane la nivelul actual. SUA vor retrage efective importante din cadrul forțelor terestre staționate în Europa și vor susține o prezență puternică în țări-cheie europene, în special în Noua Europă.
Va deveni România o prezență importantă pe eșicherul noii strategii americane în zona Caucazului și a Orientului Mijlociu?
Are această imensă șansă care depinde de cum manageriază situația existentă. România devine prin instalarea scutului anti-rachetă la Deveselul un pilon de stabilitate în Est dar și un posibil partener american în relația cu zona Caucazului și a Orientul Mijlociu.
Spun acest lucru analizând situația fluidă din Turcia care a renunțat la doctrina “zero probleme cu vecinii”, fiind în prezent angajată pe o cale confruntaţională pe plan extern, fie că este vorba de Israel, Siria, Iran sau Franţa. Dacă Siria și Israelul nu fac parte din NATO dar sunt vecinii Turciei, Franța este o prezență importantă în Alianță și în UE. O deteriorare a relației cu Franța ar schimba cursul spre UE al Turciei. De asemena pe măsură ce armata, garantul secularismului în Turcia, își pierde liderii, arestați sub diverse acuzații de complot împotriva ordinii statale, sau privilegiile constituite în 1960, vocea militară a Turciei în relația cu NATO oscilează.
Motivul principal al acestei schimbări radicale de filosofie a fost într-un fel impus de Primăvara Arabă dar și de evoluțiile de politică internă. Turcia s-a văzut nevoită să renunţe la principiul noningerinţei în afacerile interne ale altor ţări şi la ignorarea încălcării drepturilor omului de către acestea.
În prezent Turcia este tot mai mult percepută ca o mare putere regională, dar şi ca un model de inspiraţie pentru ţările postrevoluţionare. Ankara devine avocatul tranziţiei democratice în zone, precum Palestina sau ţări, precum Siria, unde sprijină deschis principalul grup de opoziţie – Consiliul Naţional Sirian – şi adăposteşte leadershipul miliţiei rebele Armata siriană liberă.
Reducerea masivă a fondurilor destinate punctelor militare defensive ale SUA va avea, în mod inevitabil, consecințe certe asupra bazelor militare desfășurate de America în întreaga lume dar și asupra efectivelor armatei SUA, efective care se vor reduce de la 570.000 militari în prezent la 520.000.
De asemenea, cum spuneam mai sus, se prevede o reducere a participării militare a SUA în Europa. SUA va retrage doua dintre cele patru brigăzi de luptă din cadrul forțelor terestre staționate în Europa. Operațiune va avea loc în contextul restructurării forțelor NATO din Europa, restructurări ce implică reduceri de comandamente, de la toate categoriile de forțe armate dar și relocări de baze militare.
Are Pentagonul o problemă cu reducerea bugetului? Cerința actuală este aceea de eficientizarea a managementului și de reducere/renunțare la programele de înzestrare considerate prea costisitoare. În principal de acest lucru se ocupă adjunctul secretarului apărării.
De-a lungul timpului funcția de secretar adjunct, ce se găsește în nomenclatorul de numiri al președintelui SUA (secretarul adjunct este cel care monitorizează afacerile de zi cu zi ale Petagonului, afaceri de peste 500 de miliarde de USD, fiind președintele Senior Level Review Group-SLRG- în timp ce secretarul apărării este cel care-l consiliează pe președinte și se ocupă de strategia Pentagonului) a aparținut unor personalități ale lumii afacerilor din America: președintele Dwight Eisenhower l-a avut pe Charles Wilson de la General Motors, Richard Nixon l-a avut pe David Packard de la Hewlett-Packard, Jimmy Carter l-a avut pe Charles Duncan de la Coca-Cola, and George H.W. Bush l-a avut pe Donald Atwood de la General Motors. Sub fiecare din aceste administrații cheltuielile bugetare au scăzut dar forța militară americană a crescut de fiecare dată, proporțional cu acestea reduceri.
Exemplele sunt semnificative. În timpul administrației Eisenhower, forțele aeriene au trecut de la folosirea bombardierelor strategice costisitoare la rachetele nucleare cu bază terestră. În timpul administrației Nixon, Pentagonul a redus numărul forțelor prin transferul unor funcțiuni către forțele de rezervă și a introdus noile avioane F-16 și F/A-18 care să înlocuiască costisitoarele F-14 și F-15s. Sub administrația Carter forțele aeriene au trecut de la utilizarea lui B-1 la utilizarea unui bombardier invizibil mult mai ieftin B-2. Administrația George H.W.Bush a renunțat la programul A-12 pentru forțele navale deoarece bugetul afectat a fost depășit.
Bugetul apărării a crescut între 1998 și 2011 de 13 ori iar odată cu actualele scăderi va ajunge în 2013 la nivelul celui din 2007. În timpul administrație Regan bugetul a crescut între 1981-1985 după care au urmat 13 ani de reduceri masive. Și toate acestea în condițiile în care lumea bipolară trăia sub teroarea unui URSS nuclear, condus de o dictarură comunistă.
La finele primului mandat prezidențial a lui Eisenhower bugetul apărării era de 380 miliarde de USD (la valoare de astăzi a dolarului), la finele mandatului lui Nixon a fost de 398 miliarde USD, la finele mandatului prezidențial a lui George H.W. Bush a fost de 435 USD, la finele mandatului președintelui George W. Bush a fost de 478 miliarde de USD și la finele primului mandat al președintelui Obama se va situa între 475 de miliarde și probabil 525 miliarde USD
În aceste condiții, de austeritate bugetară, noi strategii vor fi puse în aplicare. Unele elaborate în anii trecuți, așa cum aminteam mai sus. Pentagonul intenţionează să extindă reţeaua globală de drone şi de operaţiuni speciale în contextul realizării, în țări partenere, a unor baze militare de mici dimensiuni (lily pad), menite să proiecteze forțele speciale în teatre diferite de operațiuni de-a lungul și de-a latul globului globului.
Avem un exemplu recent când o unitate de elită a Navy SEAL Team Six compusă inclusiv din militari care au participat la prinderea și lichidarea lui Osama bin Laden au eliberat doi ostatici deținuți de un grup de pirați somalezi.
Strategia nouă devoalează dimensiunile unor conflicte de mică anvergură, sofisticate tehnologic, împotriva unor agresiuni asimetrice, generate de multiplicarea celulelor teroriste și de insecuritatea mediului în diferite capitale ale lumii.
Oficialii apărării a declarat că armata SUA intenţionează să elimine cel puţin opt brigăzi ceea ce înseamnă în timp reducerea dimensiunii armatei de la 570000 la 490000, așa cum aminteam mai sus. Reducerile vor afecta în special unităţile de blindate şi artilerie.
Ideea este ca armata să adopte metodele de antrenament și de luptă ale forțelor speciale. Trupele de uscat doresc ca propriile unități să fie mobile flexibile ușor de desfășurat în teatrele de oprațiuni, echipate cu tehnologie pentru militari de ultimă generație, care să aibă drept model faimoasele unitățile aeropurtate 82nd și 101st.
Noua strategie va disloca brigăzi ale armatei americane și ale corpului expediționar al pușcașilor marini în diferite regiuni ale lumii, unde se vor deplasa regulat pentru desfășurarea de exerciţii comune şi diferite misiuni, folosind facilităţile permanente exitente acolo şi bazele de tipul lily pad (de mici dimensiuni). Vor apărea și bazele secrete care vor găzdui echipele de comando necesare în caz de reacție rapidă.
Folosirea trupelor speciale înseamnă în final pentru țările gazdă mai puțină expunere la criticile societății civile proprii. Se caută acum noi locații în Turcia și Iordania de este pentru instalare de lily pad pentru trupele speciale ce vor coplecta o rețea deja existentă de baze pentru operațiunile din Somalia și Yemen.
Pușcașii marini vor folosi o nouă bază în Darwin, Australia, ca o rampă de lansare pentru operațiunile din Asia de Sud, în timp ce Statele Unite se afla în discuții pentru a extinde prezenţa propriilor militari în Filipine. Acestea dau posibilitatea unei reacții rapide în zona Asia și bineînțeles aduc cu sine reacția negativă a Beijingului.
Pentagonul va investi în continuare în unele programe considerate cheie precum avionul stealth F-35 ca o contrapondere la creșterea puterii militare a Chinei.
Operațiunile din Libia s-au constituit într-un model de utilizat pentru planificatorii de la Pentagon sprijinul dat de SUA cu forțele aeriene fiind complectat de forțele navale și terestre ale aliaților. Este o soluție binevenită într-un viitor conflict.
Secretarul apărării, Leon Panetta, dorește o creștere cu 10% a operațiunilor speciale de la 63 750 anul acesta la 70000 până în 2015 dar și creșterea numărului de drone(forțele aeriene operaeză actualmente 61 de drone). Dorința secretarului apărări este ca forțele aeriene să opereze 65 de patrule de avioane fără pilot în 24 de ore cu o posibilitate de creștere la 85 în perioade de urgență.
Noua strategie reprezintă o victorie pentru vice-presedintele Joe Biden si aliații săi de la Casa Albă, care au susţinut reducerea trupelor din Afganistan, bazându-se mai mult pe operaţiunile forţelor speciale şi a aliaţilor locali.
Strategia este similară celor care au circulat prin militari în ani de dinaintea atacurile de la 11 septembrie 2001, strategii promovate și de fostul secretarul al apărării Donald Rumsfeld. Rumsfeld a pledat pentru construirea unor facilităţi în Europa de Est (așa a apărut baza de la Kogălniceanu) dar şi în alte zone de pe glob, exprimându-și dorința de a trasforma trupele de uscat dintr-o armată greu de desfășurat în teatrele de operații, datorită echipamentelor grele, într-o armată flexibilă ușor de desfășurat.
Îmi reamintesc cu plăcere de vizita la București a subsecretarului de stat Paul Kaminsky în 1996 când în sala Bizantină a Cercului Militar Central, în fața generalilor din Statul Major General și din fostul Departament pentru Înzestare prezenta avantajele noilor avioane fără pilot, așa numitele drone, ce vor fi folosite (unele erau în uz la acea dată) de forțele aeriene americane în viitoarele conflagrații. Era un exmplu de strategie vizionară a establishmentului militar american.Acum acestă viziune este operațională.
Strategia Pentagonului se constituie, păstrând dimensiunile, într-un model de reflecție și poate de urmat pentru majoritatea membrilor NATO.
