Raportul Comunității de Informații americane către Senat
Apr 14th, 2013 by admin
Este pentru prima dată după 9/11 când în raportul comunităţii de informaţii din SUA prezentat în fața Senatului, atacurile cibernetice ocupă primul loc în rândul ameninţărilor la adresa securităţii SUA. Același document vorbește și despre renunţarea la faza a 4-a a Abordarii Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa, în favoarea suplimentării bateriilor antirachetă în Alaska, pentru contracararea unui eventual atac venit din Coreea de Nord. Ajustarea proiectului antirachetă în Europa nu afectează cu nimic fazele de dezvoltare a capabilităţilor de la Deveselu, până în 2018, cu atât mai mult cu cât interceptorii fazei a 4-a nu au fost prevăzuţi pentru baza din România. În oglindă cu raportul pe 2012 în actualul raport este vizibilă dinamica schimbărilor pe scena internaţională şi modul în care riscurile şi ameninţările asociate acestor fenomene reclamă ajustări semnificative la nivel tactic dar și strategic. Raportul reprezintă o monitorizare complexă a factorilor de ameninţare şi risc. Din tabloul ameninţărilor la adresa securităţii naţionale nu lipsesc tendinţele demografice, factorii climatici, sănătatea sau competiţia pentru resurse naturale, toate acestea fiind vectori de trasport spre stări de instabilitate şi conflict. Factori, aparent inofensivi, devin periculoși pe fondul globalizării galopante. În raportul serviciilor secrete americane escaladarea riscurilor de proliferare a armelor de distrugere în masă de către Coreea de Nord şi Iran ocupă, ca deobicei în ultimii ani, un loc de prim ordin. Cele două state situate pe Axa Răului (definiție dată de președintele George W Bush) au scăpat de pe orbita respectării regulilor de neproliferare ceea ca a determinat oficialii de la Washington să ia măsuri ferme în privinţa contracarării unui potenţial atac cu rachete intercontinentale. Raportul ierahizează riscurile şi ameninţările la nivel global, analizând modul în care acești factori crează contagiune și instabilitate pentru fiecare regiune a globului. Criteriul analizei: capacitatea acestor factori de a aduce atingere securității naționale a SUA. Mesajul care se desprinde din raport este evident: am trecut de la terorismul cu brațul înarmat la terorismul cibernetic care asigură un potențial mai mare de pericol la adresa securității naționale. Analiza subliniează un lucru evident al timpului actual și anume acela că spaţiul virtual a înghițit toate sferele de activitate, astfel că internetul şi tehnologiile digitale interacţionează astăzi cu domenii precum economia, infrastructura critică sau apărarea. Actori statali sau non-statali încearcă să-şi atingă obiective de ordin startegic prin exploatarea internetului, iar aşa-numitele platforme de socializare au fost suportul principal în recentele răsturnări de regim în Africa de Nord. Conform documentului sunt identificate două linii operative: acțiunile care produc pagube materiale (manipularea sau șteregerea unor baze de date sau site-uri) denumite atacuri cibernetice și spionajul informatic (accesarea rețelelor și a bazelor de date cu informaţii sensibile de natură economică, diplomatică sau militară). Ce urmează? Probabil, conform autorilor, întreruperea la scară largă a unor servicii critice (energia electrică, apa, trasnportul în comun). Guvernul SUA se pregatește pentru prima data să stabilească norme în ceea ce privește armata și serviciile secrete în caz de atacuri cibernetice majore. Presa americană, prin publicația New York Times, a dezvălui existența unui raport secret în care se afirmă că Președintele Statelor Unite are puterea legitimă de a lansa atacuri cibernetice preventive, bazate pe dovezi solide, împotriva amenințărilor din strainatate. În timp ce directorul comunității de informații James Claper intervenea în Senat, șeful recent creatului Comandament Cibernetic al Pentagonului, generalul Keith Alexander, a anunțat în Congres că au fost create 13 unități speciale de programatori și experți informatici pentru a dezvolta contraofensive în cazul în care ar fi atacate principalele rețele informatice americane. Alexander este cel însărcinat cu elaborarea strategiei de securitate cibernetică a Statelor Unite. În același timp președintele Obama s-a întâlnit la Casa Albă cu consilieri delegați de diferite firme, între care Honeywell, AT&T și Northrop Grumman pentru a discuta problemele securității cibernetice în sectorul privat. Concluzia este una simplă: deoarece armele cibernetice sunt mult mai ieftine decat armele tradiționale, teroriștii și infractorii migrează către acest tip de atac într-un ritm alarmant. Deși ordinea amenințărilor s-a schimbat, terorismul şi crima organizată sunt prezente pe locurile din față. De remarcat faptul că terorismul este supus unui intens proces de descentralizare, respectiv o atomizare a grupărilor islamiste cu detentă globală. Atentatele împotriva SUA reprezintă pe mai departe o prioritate pentru gruparea teroristă Al-Qaida din Peninsula Arabică, deşi o serie de convulsii regionale i-au capacitat energia în sensul consolidării poziţiilor în teritorii potenţial emergente. Agenda islamismului extrem va genera pe mai departe prozeliţi în statele occidentale. Se estimează că procesul de radicalizare al comunităţilor islamice din Vest rămâne o realitate capabilă, cu o capacitate de generare în medie a 10 atacuri teroriste anual. Raportul precizează că decapitarea eşalonului superior al Al Qaeda, în frunte cu Osama ben Laden, a scăzut dramatic capacitatea organizaţiei teroriste de a pune în scenă un atac de anvergura celor de la 11 septembrie, însă capacitatea de regenerare şi obiectivele neschimbate conservă gradul de risc. Documentul menţionează proliferarea accelerată a ideilor extremiste dar şi răspândirea organizaţiilor teroriste în bazinul Africii de Nord şi al Orientului Mijlociu. Proliferarea teroriștilor are la bază instabilitatea politică și vidului de putere creat prin alungarea fostelor administrații și a liderilor totalitari. Vorbim aici despre grupări precum Al-Shabaab în Somalia, Al- Qaeda în Irak sau Boko Haram în Nigeria. Un alt capitol este cel dedicat criminalității organizată transnaţional. Producţia şi traficul de droguri constitue veriga cea mai puternică a acestui flagel, ale cărui rădăcini se află, confrom raportului, în emisfera vestică. Mexic şi Columbia sunt menţionate ca lidere detaşate pe piaţa producerii şi traficării de cocaină, heroină, marijuana şi metamfetamină. Aici reţelele de facilitare a activităţilor de natură teroristă, precum şi industria spălării banilor rămân în continuare surse generoase de bani. Corupţia este reiterată ca una dintre principalele boli sociale, capabile să altereze traiectoria firească a unor state iar Federaţia Rusă este menţionată explicit în acest raport. Proliferarea armelor de distrugere în masă reprezintă de asemenea una dintre preocupările de bază ale comunităţii americane de informaţii. Se menționează în raport încercarea unor entităţi non-statale de a procura armament strategic dar și faptul că realitatea arată că statele occidentale nu mai deţin de mult cu titlu de exclusivitate cheia tehnologică în acest domeniu. Iranul şi Coreea de Nord sunt menţionate în mod explicit ca principalele surse de ameninţare la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. Iranul este deja în postura unui stat cu potenţial de acces la arma nucleară iar Coreea de Nord se mişcă imprevizibil pe această scenă, Phenianul, fiind asociat cu exportul de rachete balistice şi materialele asociate către diverse state, printre care Siria şi Iran. Raportul menționează și asistenţa tehnică oferită Damascului pentru construirea unei centrale nucleare ce a fost distrusă însă în 2007 în urma unui raid israelian. În condițiile în care America își reduce bugetul militar și își protejează coasta de est cu 14 baterii de interceptare, instalate la bazele militare americane din Alaska, prezenţa militară redusă a trupelor americane în Europa şi pivotarea Washington-ului către Asia au determinat în ultimii ani o dezbatere amplă cu privire la rolul pe care îl joacă Europa în lume. Reducerea importanţei Europei a fost accentuată de criza financiară, care a determinat reducerea bugetelor militare europene. Rectificarea bugetară americană va plasa deci Europa din nou în faţa unei dileme: reprioritizarea apărării pentru a asigura contribuţia, alături de americani, la securitatea internaţională, sau nesiguranţa accentuată de lipsa investiţiilor în apărare. Spre deosebire de Hillary Clinton, secretarul de stat John Kerry a preferat să efectueze prima vizită oficială în Europa. Această decizie arată că europenii sunt în continuare consideraţi parteneri importanţi, atât din punct de vedere strategic, cât şi economic, după cum o arată lansarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între SUA şi UE. Numit de către săptămânalul german Der Spiegel drept ”ultimul fan al Europei la Washington”, John Kerry a dat un semnal important începându-şi mandatul printr-o vizită în Europa, dar rămâne o realitate creşterea importanţei strategice a zonei Asia – Pacific pentru SUA. Nouă europenilor ne rămâne de reanalizat bugetele militare pe prioritățile geostrategice actuale în condițiile în care criza economico financiară continuă. Cât privește războiul cibernetic noul lansat Tallinn Manual (Manualul de la Talin) sub direcția think-tank-ului NATO Cooperative Cyber Defense Center of Excellence, scris de peste 40 de academicieni, experți sau avocați definește condițiile sub care o țară poate răspunde unui atac cibernetic cu forță militară, care sunt regulile războiului cibernetic și care sunt țintele ce nu trebuie lovite (școli,spitale,staful ONU etc) și prezumă tragerea la răspundere pentru crime cibernetice a celor care excută atacuri cibernetice. Nu ne rămâne decât să le agreem și să le punem în operă.
