Summitul G8 din Irlanda de Nord
Jul 11th, 2013 by admin
Summitul G8, din 17-18 iunie, desfășurat la Enniskillen, în Irlanda de Nord, s-a încheiat. Concluziile sunt sub așteptăriile comunității internaționale. Liderii politici care au participat s-au arătat îngrijoraţi de ameninţarea tot mai mare a terorismului şi extremismului în Siria, dar şi de natura tot mai pronunţat intercomunitară a conflictului. Cu toate acestea documentul final arată că membrii G8 rămân angajați doar diplomatic în găsirea unor soluții la conflict. Cea mai importantă concluzie, în ceea ce privește economia mondială, este faptul că puterile au convenit să încurajeze metodele de creștere economică, prin susținerea cererii, consolidarea finanțelor publice și folosirea tuturor resurselor de creștere. Din G8 fac parte Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia, Germania, Canada şi Rusia[1]. Uniunea Europeana este reprezentată în acest grup, dar nu poate nici prezida şi nici găzdui reuniune grupului. Întâlnirea de la Enniskillen a fost precedată de reuniunea miniştrilor de externe din grupul G8, care s-au întilnit la Londra unde au stabilit agenda și au încercat armonizarea punctelor de vedere. În problemele de politică externă cu consecințe asupra relațiilor internaționale nici la reuniunea pregătitoare participanții nu au reuşit să găsească o abordare comună faţă de situaţia din Siria și nu au adoptat măsuri concrete faţă de poziția Coreei de Nord, deși au condamnat ameninţările belicoase ale Phenianului. Corea de Nord revine pe agenda G8 cu regularitate, în 2012 fiind de asemena un punct al ordinei de zi și va rămâne atât timp cât China nu se va implica direct în discuțiile referitoare la partenerul coreean și nu va dori o soluționare prin reunificarea celor două părți ale întregului coreean. Liderii marilor puteri au ajuns la un compromis minim în dosarul Sirian, unul din subiectele la ordinea zilei în cancelariile occidentale. Cauza acestui eşec a fost preşedintele rus Vladimir Putin care s-a opus și a anihilat orice ipoteză care ţintea de îndepărtarea liderului Bashar al-Assad de la putere. Declarația finală a reuniunii, formulată ambiguu, face apel la organizarea “deîndată ce va fi posibil” a unei reuniuni pe dosarul sirian, reuniune botezată “Geneva 2″ deja amânată deja de câteva ori. G8 s-a angajat în acelaşi timp să verse 1.12 miliarde de euro în ajutorul refugiaţilor sirieni, şi a condamnat violarea drepturilor omului, comisă atât de forţele guvernamentale cât şi de cele rebele. UE hotărâse cu ceva timp în urmă posibilitatea de a-i înarma pe rebelii sirienii. Occidentul dorea, ca punct de plecare al oricărei negocieri diplomatice, renunțarea la putere a liderului de la Damasc. Aceste chestiuni nu se regăsesc evocate în plenul reuniunii G8 şi nici în declaraţia finală. Odată cu terminarea conferinţei de presă comună, Vladimir Putin a afirmat, pe un ton provocator, că Moscova va livra echipamente militare inclusiv sistemul S-300 pentru ca că are contracte în vigoare cu regimul Bashar al-Assad. Rușii au repetat, la Lough Erne, ca doar sirienii pot decide viitorul țării lor. Într-un interviu, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, Bashar al-Assad a declarat că a părăsi puterea în contextul actual ar însemna o trădare națională. De fapt toți dictatori susțin același lucru în cazul unui război civil. Optimist, premierul britanic David Cameron pretinde că summit-ul G8 a realizat o serie remarcabilă de acorduri care au inclusiv semnătura Rusiei. Nu este un secret că există opinii diferite în jurul mesei G8 (n.a. referitor la conflictul din Siria), dar împărtășim cu toții un interes vital în încheia acest conflict și a ajuta poporul sirian în realizarea schimbării pe care o dorește-a spus Cameron. De asemenea declarația finală nu conține nici o cerere ca Bashar al-Assad să demisioneze dar conține un apel la cei loiali lui, apel care solicit să se gândească la interesele țării lor înainte de a continua să-l sprijine. Declarația finală a summitului G8 deschide calea unui viitor pentru forțele de securitate, militare, ale regimului, care urmeaza sa fie pastrate sau restabilite, fiind unanim acceptat faptul că este de neconceput ca al-Assad sa joace vreun fel de rol în viitorul țării sale, a subliniat Cameron. Discutând despre Siria summitul G8 a luat totodată act de prezența jihadiștilor în cadrul rebeliunii, exprimandu-și îngrijorarea în legatura cu amenințarea în crestere a extremismului în Siria și natura tot mai pronunțat intercomunitară a conflictului. Este o formulă de răspus livrată benevol de G8 regimului sirian, care nu a încetat să repete că el lupta împotriva unor teroriști. Problema armamentului chimic a revenit in lumina reflectoarelor în ultimele doua saptămâni, Parisul, Londra, iar ulterior Washingtonul acuzand regimul ca a utilizat gaz sarin (un lichid volatil neurotoxic) și au cerut un acces pentru misiunea de anchetă ONU pe teritoriul sirian, acces care a fost refuzat. Franța, ostilă până acum participarii Iranului la Conferinta de la Geneva 2, și-a schimbat pozitia. François Hollande a anuntat ca președintele iranian Hassan Rohani (nou ales) va fi binevenit la negocieri dacă poate fi util. Liderii G8 au reiterat, cu prilejul summitului, refuzul de a plăti răscumpărări teroriștilor în cazul luărilor de ostatici. Șefii de stat și de guvern reuniți la summitul G8 au recomandat și companiilor să evite plata unor astfel de răscumpărări. Potrivit experților, rețeaua teroristă Al-Qaida a obtinut 70 de milioane de dolari din luari de ostatici organizate in ultimii doi ani. Marea Britanie, spre exmplu, nu a plătit niciodată răscumparari în cazuri de luari de ostatici. Summitul nu a avut pe agendă numai politica externă el a avut în vedere și principalele probleme economice mondiale. Promovarea creșterii economice la nivel mondial se va face recurgând la toate resursele de creștere și susținând cererea, prin consolidarea finanțele publice și crearea de locuri de muncă. Comerțul și investițiile vor fi motoarele-cheie ale viitoarei creșteri economice mondiale. Eliminarea barierelor comerciale la nivel național și internațional, prin încheierea de acorduri comerciale ambițioase pe listă fiind ca prioritate negocierile în vederea unui Acord comercial UE-Statele Unite. Acordul comercial ar putea stimula atât SUA cât și PIB-ul UE cu aproximativ 2 la suta (comerțul bilateral în prezent se ridică la mai mult de 600 de miliarde de dolari). Franța a amenințat că se va opune datorită includerii sectoarelor media de film, televiziune, radio și media digitale, temându-se că mass-media din SUA și tehnologia, deja răspândită în Europa, care ar putea falimenta firme locale cu același specific. Euroscepticism, în creștere în Marea Britanie, face ca participarea Angliei la acest acord să devină imposibilă în cazul ieșirii ei din UE iar SUA nu va negocia un acord separat cu Londra. Cameron se opune unei eventuale ieșire, care ar fi un dezastru pentru comerțul britanic, dar miniștrii săi au amenințat că vor susține un eventual referendum pe această problemă. Președintele american Barack Obama a avertizat că Washingtonul nu va negocia un acord separat cu Londra. Pornind de la progresele înregistrate în cadrul ultimei reuniuni G20, care a avut loc în Los Cabos, Mexic, Cameron a propus să se consolideze consolideze schimbul de informații și să se stabilescă standarde internaționale privind paradisurile fiscale. Premierul britanic David Cameron, a fost promotorul acestei teme care provoacă o aprigă dezbatere şi care generează indignare într-o bună parte a opiniei publice pretutindeni pe glob. Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, spunea că în zilele summitului s-au făcut mai multe pentru reformarea sistemului global de taxe decât în ultimii 24 de ani. Marea Britanie doreşte să dea un exemplu prin planul dat publicităţii prin care unele dintre coloniile sale, Gibraltar, Insulele din Canalul Mânecii şi Anguilla, vor începe să fie mai transparente cu privire la companiile străine care-şi ţin banii în conturi acolo. Circa o cincime dintre paradisurile fiscale unde multinaționalele își protejează banii de autoritățile fiscale se află în colonii britanice. Într-o perioadă de avânt economic, evaziunea și evitarea fiscală pe plan internațional sar mai puțin în ochi, dar în timpul recesiunii unde sunt prezente turbulențe finaciare și austeritate economică, aceste comportamente sunt inacceptabile. Economistul american Joseph Stiglitz spunea că multinaționalele sunt pretutindeni și nicăieri: pretutindeni când e vorba să-și desfacă produsele, fie că e vorba de servicii sau de bunuri manufacturate și nicăieri când e vorba să plătească taxe. Summitul a concluzionat necesitatea modificării reglementarile ce permit intreprinderilor să își transfere caștigurile dintr-o țară în alta pentru a scapa de impozite, iar multinaționalelor să informeze autoritatile fiscale ce impozite platesc și unde. Este necesar să se știe cine deține în mod real societățile, iar administrațiile fiscale și autoritățile însărcinate cu impunerea respectarii legii să fie în măsură să obțină cu ușurință aceste informații. Summitul din Iralnda de Nord vine după o serie îndelungată de reuniuni pe diferite teme și care și-au adus soluțiile proprii în rezolvarea problemelor complexe ale situației internaționale. Dificilul şi minimalistul compromis găsit de grupul G8 în chestiunea siriană pare în aceste condiţii un text ce trebuie deja dat uitării. Diferențele dintre occidentali și Rusia au ieșit la iveală încă din preziua începerii summit-ului G8, în urma altei întâlniri bilaterale, între premierul britanic, David Cameron şi preşedintele Putin. La conferinţa de presă comună, ce a urmat, premierul Cameron a spus că atât regimul Assad, sprijinit de Moscova, cât şi rebelii, sprijiniţi de Occident, au mâinile pătate de sânge. A fost un moment de cumpănă, în timpul reuniunii, când cei 7 occidentali au plănuit să semneze o declaraţie separată de Putin, declarație referitoare la Siria însă cei 7 au renunţat însă la această opţiune și summitul s-a încheiat în… armonie.
[1] Rusia e membru deplin al grupului G8 din 2002. Rusia post-comunistă falimentară a fost susţinută graţie creditelor FMI şi determinată să aplice reforme democratice. A fost invitată la începutul anilor 90 pe post de observator la reuniunile grupului G7, un club creat în anii 70 pe baza principiilor democraţiei şi economiei de piaţă. În 1995 preşedintele Boris Elţin participă pentru prima dată la o parte din dezbaterile summitului de la Halifax. În 1997 la reuniunea de la Denver şi SUA, se naşte G8: Rusia este admisă la toate discuţiile cu excepţia celor ale miniştrilor de finanţe. Din 2002, graţie rezervelor sale petroliere dar şi a atitudinii lui Putin după atentatele anti-americane din septembrie 2001, Rusia devine pe deplin membru G8.
