Alexandru Grumaz

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima nava franceză din clasa Mistral a ancorat cu câteva săptămâni în urmă pe râul Neva, în faţa oraşului Sankt Petersburg provocând îngrijorare în capitalele ţărilor baltice sau la Tibilisi. Rusia intenţionează să achiziţioneze produse militare de înaltă tehnologie din vest. Posibilitatea cumpărării unei nave Mistral şi obţinerea licenţei pentru a construi, în propriile şantiere, alte exemplare, este examinată de către oficialii ruşi. Aceasta ar fi prima achiziţie de echipamente militare pe care Rusia le face dintr-o ţară membră NATO.

Cooperarea între Franţa şi Rusia o semnalăm însă cu mult timp înainte când cele două au colaborat la proiecte militare comune cum ar fi avionul de antrenament MIG-AT, realizat în Rusia. Intenţia exprimată de generalul Nikolai Makarov, şeful statului major, de a negocia cu Ministerul Francez al Apărării şi cu un şantier naval francez, neprecizat, construcţia în Rusia a 3-4 astfel de nave, denotă o schimbarea în politica de achiziţii a Ministerului Apărării din Rusia. Rusia se transforma, astfel, din cel mai important vânzător de arme, într-un importator de primă clasă. Contractul, în cazul în care va fi semnat, devine o vânzare unică pe piaţa de armament. În primul rând datorită preţului-costul pentru construcţia a 4 nave este estimat la 1,2 miliarde euro- în al doilea rând pentru ca Rusia, cum aminteam mai sus, nu a făcut astfel de achiziţii până acum.

Experţii militari apreciează că una din cauzele pentru care Ministerul Apărării Rus s-a adresat producătorilor externi este dat de condiţiile precare ale cercetării şi a capacităţilor de producţie din industria navală rusă, după 1990. Pentru a schimba situaţia este necesar timp. De timp însă, nu dispune marina rusă din cauza vechimii navelor aflate în serviciu. În următorii 10-15 ani multe din navele care patrulează astăzi pe mările şi oceanele lumii vor face obiectul santierelor navale ruseşti pentru a fi transformate în mormane de fier vechi.Marina rusă nu are proiecte în cadru clasei de nave multirol. Proiectul sovietic 11780 a fost creat acum 25 de ani şi este depăşit tehnologic. Strategii militari ruşi consideră această clasă de nave ca fiind esenţială în cazul conflictelor de mică intensitate ce se derulează de-a lungul litoralului sau în apropierea acestuia dar şi pentru războiul împotriva pirateriei (în locul greoaielor şi costisitoarelor distrugătoare antisubmarin utilizate în prezent în Golful Aden).     

Nava franceză, un veritabil portavion, a intrat în serviciul marinei militare franceze în 2006 şi are o navă soră – Tonnerre. Navele din categoria Mistral sunt nave multirol care asigură proiecţia forţelor în zonele de conflict situate la distanţe de peste 5000 mile marine (navele au o autonomie de 10000 mile marine) dar asigură, în acelaşi timp, facilităţi de centrul de comandă pentru operaţiunile derulate. Aceste nave au înlocuit navele din clasa Ouragan. Nava poate transporta până la un batalion de 40 tancuri Leclerc (MBT) sau până la 70 de vehicule blindat uşoare. De asemenea poate transporta 16 elicoptere (NH90 sau elicoptere de atac Tiger) sau 35 de elicoptere uşoare. Nava este capabilă să transporte  simultan 12 elicoptere, 12 tancuri şi alte vehicule blindate.  Pe navă se îmbarcă 450 de militari sau la capacitatea maximă 900. Mistral are un centru de Comandă şi Control de 150 de locuri. Nava este dotată cu lansator de rachete Simbad şi cu două tunuri de 30 mm Breda-Mauser. Tehnologia all-electric-ship îi asigură o mare capacitate de manevră nava fiind propulsată de 4 generatoare electrice ce asigură 20,8 Mw. Preţul estimat este de până la 500 de milioane de euro, în funcţie de dotari. Conceptul navei Mistral a fost utilizat de marina SUA în Vietnam cand problema de interacţiune între diferitele categorii de forţe a fost una esenţială.Clasa de nave Mistral are capacitatea de a lansa un atac dar în acelaşi timp şi posibilitatea de a-l sprijini din aer devenind un centru de comanda local.

Pentru Rusia transferul de tehnologie este esenţial, dar acesta aduce cu el şi un nou tip de infrastructură portuară (docuri noi) dar şi construcţia de vase auxiliare necesare. Pentru realizarea a 3-4 grupuri operative sunt necesare alte 15-20 de nave corvete sau fregate dar şi nave auxiliare pentru transport combustibil şi nuniţie.

În ultimii ani, Kremlinul a căutat insistent modalităţi de a-şi reafirma statutul şi prestigiul de putere navală mondială. Rusia a organizat misiuni de patrulare cu vase militare în apele unde acţionează piraţi somalezi, a desfăşurat un escadron naval în Caraibe, unde a luat parte la manevre comune cu marina venezueleană şi a acostat nave militare în mai multe porturi din străinătate în 2008. Prăbuşirea economică internă postsovietică şi corupţia generalizată au lăsat marina rusă cu câteva vase militare de mari dimensiuni capabile să iasă în larg şi aproape că a paralizat industriile navale naţionale. Vladimir Vâsoţki, amiralul şef al marinei ruse, a declarat că o navă precum Mistral ar fi permis flotei ruse să organizeze o operaţiune mai eficientă în Marea Neagră în timpul războiului ruso-georgian. Acesta a explicat că vasului francez îi trebuie numai 40 de minute pentru a realiza sarcina pe care navele ruseşti au dus-o la îndeplinire în 26 de ore.

În consecinţă cumpărarea/producerea în şantierele navale ruseşti a clasei de nave Mistral va fi o mare provocare datorită în principal asimilării de noi tehnologii pentru care Rusia trebuie să-şi formeze o nouă forţă de muncă cu altfel de pregătire dar şi cu concepţii diferite de cele existente. Este, de fapt, o revoluţie în industria navală rusă. Este în acelaşi timp un momet de îngrijorare a statelor din bazinul Marii Negre şi nu numai. Rusia îşi defineşte noi concepte de achiziţii renunţând ,se pare, la tradiţionala utilizare a vechiului complex militar industrial propriu şi selecţionând echipamente din zone unde tehnologia este la ea acasă. Este o schimbare care ne dă de gândit şi care face din sistemul militar rus unul cu o viziune total schimbată faţă de perioada Războiului Rece. Kremlinul redesenează concepţia strategică şi probabil…schimbă garda!

Va sugerez sa cititi şi opinia unui expert georgian, exprimata în articolul Don’t sell Russia Mistral.Articolul este scris de Khatuna Mshvidobadz, analist la Centru de Analiză pe probleme de Securitate din Tibilisi şi publicat în Defence News din 7 decembrie 2009. Întrebarea pe care şi-o pune expertul Georgian: Este vânzarea navei franceze un dezastru geopolitic?

Iată un paragraf semnificativ:

“Mistral-class ships in the Black Sea would threaten Georgia, but also Western access to Eurasia via the East-West corridor between the Black Sea and the Caspian Sea; Ukrainian sovereignty, particularly over the Crimean Peninsula, where Moscow wants to hang on to its leased Black Sea Fleet headquarters at Sevastopol; and the viability of American forward operating bases in Bulgaria and Romania.

Similarly, the Baltic countries, bracketed since late summer by Russian and Belarusian forces in exercises Ladoga 2009 and Zapad 2009, fully understand the impact that a handful of Mistrals would have upon their security”.