Alexandru Grumaz

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„America şi Europa servesc împreună ca axă de stabilitate globală, locomotiva economiei mondiale şi conexiunea capitalului intelectual precum şi inovaţia tehnologică”. Zbigniew Brzezinski

 Europa a traversat în  ultimele şapte decenii cea mai lungă perioadă de pace din întreaga ei istorie şi asta datorită cooperării transatlantice. Iniţial a fost un vast program de asistenţă economică destinat refacerii economiilor europene distruse de Al II-lea Război Mondial. Lansat pe 5 iunie 1947, în Aula Universităţii Harvard, de secretarul de stat american George C. Marshall, programul de reconstrucţie economică a fost denumit ulterior Planul Marshall. A urmat o reconfigurare a pieţei resurselor în Europa. Tratatul de la Paris (1951) a consfinţit crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului  (Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda), care partaja resursele statelor membre. America a promovat cu asiduitate noul proiect. În 1957 are loc constituirea la Roma a Comunităţii Economice Europene şi ulterior a Comunităţii Europene a Energiei Atomice. Relaţiile diplomatice dintre SUA şi UE/Comunităţile Europene datează din anul 1953,  Delegaţia Comisiei Europene la Washington D.C. fiind deschisă un an mai tirziu, în 1954, iar Misiunea SUA la Comunităţile Europene începându-şi activitatea la Bruxelles în 1961. În 1964, o Delegaţie a Comisiei Europene, acreditată ca observator la ONU a fost deschisă la New York.

Continua îmbunătăţire a cadrului instituţional în 1995 – prin Noua Agendă Transatlantică, în 1998 – prin crearea Parteneriatul Economic Transatlantic şi în 2007 – prin crearea Consiliul Economic Transatlantic, s-a dovedit a fi insuficientă şi ineficientă, deoarece provocările de pe scena internaţională – proliferarea armelor de distrugere în masă, războiul împotriva terorismului internaţional, dificultăţile procesului de pace în Orientul Mijlociu necesitau o abordare transatlantică a principalelor probleme globale. În lipsa unei viziuni strategice europene unitare, atât UE, cât şi SUA vor continua să se raporteze la obiectivele parteneriatului transatlantic şi să se concentreze asupra provocărilor globale folosind diferite sisteme şi cadre de cooperare instituţională. 

Vizita în Europa a vicepreşedintelui american Joseph Biden a relansat dialogul trasatlantic. Turneul său a cuprins escale la Bruxelles şi la Madrid. La Bruxelles a avut întâlniri cu preşedintele UE, Herman Van Rompouy, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, dar şi cu primul ministru belgian Yves Leterme. La invitaţia lui Jerzy Buzek, Joseph Biden a ţinut un discurs în faţa parlamentarilor europeni. Vizita la Parlamentul European are loc la 25 de ani după aceea a preşedintelui Ronald Reagan, din 8 mai 1985, care a marcat 40 de ani de la sfârşitul celui de-Al II-lea Război Mondial.

„SUA are nevoie de Europa şi cred că nu gresesc, Europa are nevoie de SUA. Avem nevoie unii de alţii mai mult ca oricând” afirma vicepreşedintele Biden în parlamentul UE. El a precizat ca America şi Europa trebuie să lupte împreună, în Afganistan, împotriva riscului terorismului. Nu trebuie subestimat nici pericolul nuclear iranian, care poate genera o nouă cursă a înarmărilor în Orientul Mijlociu. Cheia acestui discurs? Amintirea neînţelegerile privind cooperarea în schimbul de informaţii bancare necesare descoperirii tranzacţiilor în beneficiul finanţării grupărilor teroriste, întelegerea SWIFT, bocată de politicienii şi avocaţii europeni.

Ulterior, la sediul NATO, Biden s-a întâlnit cu secretarul general Andres Fogh Rasmunsen, cu alţi lideri militari şi politici ai Alianţei, cu care a abordat aspecte vizând coaliţia militară din Afganistan,  scutul antirachetă european, Noul Concept Strategic al NATO şi relaţia cu Rusia. Următoarea escală? Madridul, unde s-a întâlnit cu regele Juan Carlos şi cu primul ministru Jose Luis Rodrigo Zapatero.Vizita în Spania a inclus discuţii cu conducerea armatei spaniole şi cu veteranii războiului din Afganistan.

Turneul european a fost precedat de comentariul  lui Joe Biden, publicat de International Herald Tribune cu titlul  “Cum să întărim securitatea Europei”, în care autorul identifică 5 căi de întărire a securității europene. El evidenţiază faptul că actuala administraţie americană s-a despărţit de viziunea „vechii Europe”, anti-americană și a „noii Europe”, filo-americană. Pentru Biden, Europa este o entitate bazată pe valori comune cu cele ale Statelor Unite: „parteneri şi prieteni ce caută prosperitate şi securitate în baza standardelor democratice ale UE şi NATO”. Biden, reafirmă că pentru a întări securitatea europeană, nu este nevoie de o nouă structură instituţională, cum propune Rusia. Europa trebuie să se adapteze la noile ameninţări cu care se confruntă omenirea şi să utilizeze „principiile de bază ale instituţiilor existente, precum NATO sau OSCE”.

Care sunt cele cinci căi propuse de vicepreşedintele american?

1.) Mai multă transparenţă privind forţele militare convenţionale şi nucleare, obiectiv care trebuie atins împreună cu Rusia, pentru că „Europa nu mai este jocul de sumă zero din timpul Războiului Rece”.

2.) O discuţie transparentă despre limitarea reciprocă a arsenalelor convenţionale şi a locaţiilor acestora.

3.) Recunoaşterea şi dezamorsarea noilor ameninţări la adresa Europei, care nu sunt generate pe bătrânul continent. Este vorba de: state considerate adversare, care au tehnologia rachetelor balistice şi o vor acum şi pe cea nucleară; atacuri teroriste lansate de reţele ce îşi găsesc adăpost în zonele de graniţă ale Afganistanului sau ale Pakistanului; perspectiva atacurilor pe Internet; securitatea energetică.

4.) Un sistem eficient de prevenire, administrare și  rezolvare a conflictelor – prerogativă pe care Joe Biden o vede în sarcina OSCE.

5.) „Trebuie să impunem ideea că securitatea Europei este o noţiune indivizibilă, care se bazează pe respectul integrităţii teritoriale a fiecărui stat şi pe dreptul statelor de a-şi alege liber alianţele de securitate din care vor să facă parte. Avem viziunea unei Europe deschise şi din ce în ce mai unite, în care fiecare ţară, inclusiv Rusia, are un rol de jucat”.

Dar, pentru a garanta securitatea europeană, toate ţările trebuie să joace după aceleaşi reguli, fără a mai permite „reapariţia sferelor de influenţă în Europa”. „Mai avem multe de făcut până ce toată Europa va trăi în democraţie şi securitate, în prosperitate şi pace. Cu principiile menţionate mai sus putem asigura securitatea Europei într-o nouă eră” încheia articolul său, Joseph Biden.